Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, a declarat într-un interviu de ieri că Europa şi SUA ar trebui să înceapă să ia în considerare stimularea creşterii economice, dacă situaţia o permite, pentru a contracara lispa de încredere ce domneşte în economia globală.
„Dacă ne referim la Europa, le recomandăm acestor ţări să-şi ajusteze programele de austeritate la o situaţie schimbată şi să ia în considerare măsurile necesare pentru a stimula creşterea”, a spus Lagarde pentru Der Spiegel. Aceeaşi direcţie este recomandată şi pentru SUA: „Dacă Statele Unite lansează un program de ajustare credibil pe termen mediu, atunci va apărea oportunitatea de a abandona măsurile de austeritate pe termen scurt şi introducerea unora care să stimuleze creşterea”.
Îndemnurile FMI sunt surprinzătoarea având în vedere că tema anului în Europa, odată cu izbucnirea crizei datoriilor suverane, a fost tocmai austeritatea şi beneficiile acesteia pentru ţările ce au cheltuit mai mult decât şi-au putut permite. De asemenea, trebuie luată în seamă şi paranteza lăsate de Lagarde „acolo unde situaţia o permite”. Dacă ar fi să aplicăm la România, pe plan local situaţia o permite. Planul de austeritate românesc este unul dintre cele mai „vechi” şi mai dure din Europa. S-au redus masiv cheltuielile bugetare, investiţiile şi s-au majorat taxele pe consum.
De fapt, ceea ce spune şefa FMI este că austeritatea prea îndelungată este o frână în dezvoltarea economică. Iar dovada o reprezintă chiar cifrele României. Economia locală a stagnat (a înregistrat o creştere de doar 0,2% în trimestrul II) în lipsa unor măsuri de stimulare a creşterii, autorităţile concentrându-se în continuare pe aplicarea măsurilor de austeritate.