Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat azi că nu are vreo temere privind creşterea economică de anul viitor, ce ar putea fi de 4% în cazul în care vom reuşi să atragem fondurile europene, însă va trebui luptat cu percepţia, care nu se va îmbunătăţi până nu vor apărea primele rezultate semnificative pe partea absorbţiei.
Practic, guvernatorul a lăsat să se înţeleagă că şi în faţa FMI va fi dificil de mers cu un buget construit pe o creştere economică de 4%, în condiţiile în care până în prezent, deşi reprezenta o mare speranţă de creştere, absorbţia de fonduri europene s-a dovedit un eşec.
"Dacă fondurile europene vor fi atrase aşa cum se aude că au fost realizate proiectele, să spunem, eu nu sunt pesimist pentru creşterea economică de la anul. Nu o văd în scădere, dar nu cu ea ne vom bătea. Creşterea economică poate să fie 4% la anul, dar noi ne batem cu percepţia. Când faci proiectul, te duci cu el la finanţatorul extern şi el îţi spune: eşti realist sau nu eşti realist. Acum, dacă ne ducem cu o creştere economică neîncetinită în faţa finanţatorilor, a pieţelor, nu numai a Fondului, se uită precum se uită bancherii la tine. Îţi zic: ‘Nu ştiu cât de adevărat e, exporturile îţi pică’, te întreabă, ‘de unde ai creştere’. Spui: ‘Am de la fondurile europene’. ‘Lasă-mă domnule cu fondurile europene’. Nu cred că percepţia legată de fondurile europene se va îmbunătăţi până când se nu vor vedea primele rezultate", a spus Isărescu, citat de Agerpres.
Cum s-a înşelat Isărescu
Guvernatorul a adăugat că în ultimii doi ani s-a fript crezând că România va fi în stare să atragă banii europeni. "Eu cred că reformele din ultimii ani şi aceste acorduri (cu instituţiile financiare internaţionale n.r. – ) au dus categoric la îmbunătăţirea fundamentelor economiei româneşti. Poate că este cazul să terminăm marea dispută internă. Voi fi şi eu urecheat la rândul meu de liderii politci pentru această afirmaţie, dar cred că este nevoie să închidem acest subiect. Acordurile au fost necesare. S-a asigurat stabilitatea financiară. Căderea economică probabil că putea să fie atenuată dacă atrăgeam mai bine fonduri europene. Aceasta este soluţia, dar eu m-am fript o dată, tare de tot, crezând că ţara este pregătită să absoarbă fonduri europene şi uitaţi că nu este. M-am fript şi în 2009 şi în 2010", a arătat Isărescu.
Ieri, în cadrul primei zile a Romania Financial Forum, Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat că proiectele mari pe fonduri europene s-au contractat şi “acum avem patru ani pentru a le implementa”. De asemenea, Drăgoi a spus că au fost identificate 18 proiecte mari care să fie demarate în Parteneriat Public Privat (PPP).
Beneficiile fondurilor europene
Potrivit guvernatorului BNR, efectele acestor fonduri sunt multiple. "La nivel microeconomic înseamnă capitalizare. La nivel macroeconomic, nu numai că reîmplinesc rezerva Băncii Naţionale şi rezolvă obsesia care văd că se creează acum: ‘La anu din ce va plăti Banca Naţională datoria?’. Păi din fonduri europene şi din rezervă, din ce? Până acum din ce am plătit? Din refinanţări. Creăm lichiditate dragi bancheri, dacă tot aveţi grija lichidităţii. La dumneavoastră nici aşa, nici aşa nu e bine. Ba că e prea multă lichiditate şi dobânzile sunt jos, ba că e puţină lichiditate. Mimoza pudică. Normal, aşa e orice instituţie care îşi asumă riscuri", a declarat Isărescu.