Ar fi de preferat să asistăm la o piesă de teatru sau la un serial de televiziune, dar, din păcate, ne uităm la cum se scrie istoria. Cu toate intrigile, conflictele, trădările și lașitățile actorilor ei.
Povestea Calului troian scrisă de Homer a oferit lumii și celebra maximă „ferește-te de greci și atunci când fac daruri“. Parafrazând, putem spune că, în prezent, ar trebui să ne ferim de greci chiar și atunci când le facem daruri. Cel puțin așa reiese din decizia premierului grec George Papandreou de a convoca un referendum prin care poporul elen să accepte termenii acordului prin care statele din zona euro salvează Grecia de la faliment.
Decizia premierului grec a luat prin surprindere șefii zonei euro și a stârnit reacții care mai de care mai adverse. Pe lângă declarații, care aduc atingere, eventual, mândriei, autoritățile europene și cele ale Fondului Monetar Internațional (FMI) au blocat și cea de-a șasea tranșă, în valoare de 8 miliarde euro, din asistența financiară acordată Greciei conform acordului de anul trecut. Cum elenii nu se pot împrumuta decât la costuri foarte mari de pe piețele financiare, Grecia riscă să rămână inclusiv fără bani de pensii și salarii.
Care este, de fapt, problema grecilor? Conform condițiilor stabilite de șefii Eurogrupului în ultimul acord de asistență, jumătate din datoria publică a Greciei va fi ștearsă, pachetul de ajutor financiar va fi de 130 miliarde euro, iar bondurile elene vor fi garantate de fondul european de stabilitate (EFSF).
Dar ajutorul nu vine degeaba. Băncile trebuie să suporte pierderile cauzate de ștergerea datoriei, ceea ce înseamnă că vor fi câteva bănci elene ce vor trebui naționalizate. Mai mult, măsurile de austeritate implică reducerea cu 100.000 de numărului de angajați din sectorul public. Cum recesiunea este estimată să nu dispară din Grecia până în 2013, rata șomajului ar putea ajunge la 20%.
Nici sinuciderea politică nu este dorită
Evident, totul se reduce la un joc politic. Premierul grec știe că asumarea, în numele său și al partidului, a tuturor măsurilor de austeritate înseamnă o sinucidere politică, mai ales în condițiile în care grecii protestează vehement pe străzi împotriva acestora.
George Papandreou forțează mâna opoziției din Grecia prin anunțul de organizare a referendumului. Dar și mâna Eurogrupului și a FMI, care au anunțat deja represiuni financiare. Cum însă premierul vrea doar să împartă responsabilitatea cu restul partidelor politice din Grecia, s-a renunțat la referendum (conform informațiilor din ziua începerii întâlnirii G20). Un joc periculos nu atât pentru Papandreou, cât pentru cetățenii greci.
Iar jocul nu se oprește doar la politica externă. Grecia a reușit „performanța“ de a nu duce până la capăt nicio reformă asumată cu ocazia acordului de ajutor de anul trecut. Privatizările nu au avut loc și nici nu par a fi dorite. Agenția de privatizare creată în acest sens ar fi trebuit să adune 5 miliarde de euro până în decembrie. Recent, a redus estimările până la 1,7 miliarde euro.
Numărul refor-miștilor din cabinetul Papandreou este, ca pondere, le fel de mare ca numărul persoanelor competente din aparatul funcționarilor publici. „Întregul sector public este paralizat și absolut nimic nu se face în prezent“, spune Yannis Stournaras, directorul think-tank-ului elen IOBE. De altfel, funcționarii publici au fost printre primii ieșiți pe străzi la proteste, fapt totuși de înțeles în condițiile în care au fost primii loviți de măsurile de austeritate. Iar la funcționari trebuie adăugați și liderii sindicatelor, care nu acceptă niciun fel de reduceri, fiind convinși că Europa va ajuta oricum Grecia, pentru a evita răspândirea crizei în restul Uniunii.
Digresiunea care salvează negocierile
Probabil că zona euro nu s-ar destrăma în momentul în care o țară, ca Grecia, ar părăsi uniunea monetară. Însă semnalul de existență a unor disensiuni majore ar fi cumplit pentru piețele financiare deja încercate de neîncredere.
Dar nu va fi cazul. Grecia nu dorește să intre în faliment, ar fi mult mai rău decât implementarea actualelor măsuri de austeritate. Iar zona euro nu vrea să își vadă proiectul ucis aproape în fașă. Întâlnirea G20 va fi dominată clar de negocierile legate de acceptarea de către greci a soluțiilor găsite de Eurogrup. George Papandreou a reușit, voit sau nu, o digresiune care îndepărtează discuțiile de la viabilitatea și sustenabilitatea soluțiilor găsite, pentru a le bloca în „bucuria“ de a vedea soluțiile acceptate de toată lumea.
Grecia se află la granița dintre o tragedie, care înseamnă faliment, ani de sărăcie și austeritate, și telenovelă, unde salvarea vine pe un cal alb, după o perioadă de frământări și scandaluri. După cum evoluează lucrurile, grecii se îndreaptă către o telenovelă, chiar dacă ei sunt inventatorii dramei și tragediei.
Până la urmă, China va accepta să ajute fondul european cu 100 de miliarde de dolari, piețele se vor liniști, Banca Centrală Europeană se va implica mai mult dacă va fi cazul. Dar semnalul dat de disensiunile din interiorul zonei euro și din Uniune indică un viitor mai mult decât furtunos pentru Europa. _
„Avem o dilemă: ori consens real, ori referendum. Dacă opoziția vine la masă ca să accepte ajutorul financiar, atunci nu este nevoie de referendum.”
George Papandreou, prim-ministrul Greciei
350 miliarde euro este datoria publică a Greciei, mult peste posibilitățile de rambursare ale elenilor și care urmează a fi înjumătățită de ajutorul UE.