Contrabanda şi corupţia împiedică România să adere la spaţiul Schengen, scrie cotidianul El Pais, subliniind că operaţiunile de contrabandă sunt ceva obişnuit la punctul de frontieră Albiţa, cea mai orientală graniţă a Uniunii Europene.
În articolul ”Să trăieşti cu spatele la Schengen”, cotidianul spaniol apreciază că eforturile autorităţilor române şi bulgare de a consolida frontierele pentru a-şi atinge obiectivul de a adera în spaţiul Schengen s-au dovedit până acum sterile. ”A fost soluţionată problema în ceea ce priveşte echipamentul tehnic (desfăşurat) la punctele de trecere ale frontierelor”, explică directorul Societăţii Academice Române (SAR), Sorin Ioniţă, care recunoaşte totuşi că ”există dificultăţi în sistemul de date pentru identificarea persoanelor”.
Potrivit El Pais, România şi Bulgaria au investit peste un miliard de euro pentru a-şi achiziţiona echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie, ceea ce ar fi trebuit să fie suficient pentru ca Uniunea Europeană să fie de acord cu cerinţele Bucureştilor şi Sofiei de a se alătura spaţiului Schengen. Cu toate acestea, noul conservatorism care se manifestă în rândul ţărilor UE din cauza recesiunii economice şi un ultranaţionalism evident au făcut ca Olanda şi Finlanda să respingă în septembrie aderarea celor două ţări la Schengen. Olanda şi Finlanda susţineau la acea vreme că frontierele române şi bulgare continuă să fie vulnerabile în faţa crimei organizate şi a corupţiei.
”Dacă nu ar fi existat criză financiară şi o efervescenţă în creştere a extremei dreapta, Bulgaria şi România ar fi intrat în spaţiul Schengen’, subliniază Ioniţă. ‘Dorim să ne asigurăm că nu există niciun risc de mită, de vreme ce ne-am lămurit cu lipsa bunei conduite în rândul vameşilor”, explica cu acel prilej ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, Ulla Vaisto, decizia ţării sale pe tema Schengen.
El Pais citează o declaraţie a inspectorului adjunct al poliţiei de frontieră din Botoşani, Cezar Hrişcă, potrivit căruia contrabandiştii aleg persoane sărace din zone de frontieră care cer puţini bani pentru transportul mărfurilor de contrabandă comparativ cu câştigurile care se obţin ulterior din vânzarea acestora. Aceste grupări infracţionale preferă să investească o sumă mai mare de bani pentru a mitui poliţişti care le uşurează activitatea, ceea ce presupune o medie de 5.000 de euro pe zi pentru un post de frontieră. Corupţia se traduce apoi în case fabuloase şi terenuri întinse achiziţionate de şefii de tură, în condiţiile în care salariul lor mediu este de circa 500 de euro.
Ziarul spaniol scrie că liderul Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor ”Pro Lex”, Vasile Lincu, a dezvăluit că în România există un sistem piramidal de încasare a şpăgilor care seamănă cu o partidă de şah. ”Pot fi sacrificaţi pionii şi uneori caii (peşti mari din vămi), însă niciodată reginele (politicienii care folosesc bani murdari pentru a-şi finanţa partidele)”, a explicat Lincu (care în luna martie a acestui an a fost pus sub urmărire penală de procurorii Parchetului General pentru comiterea unor infracţiuni precum delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi fals intelectual – n.red.).
Sorin Ioniţă crede că sindicatul are parţial dreptate, însă adaugă că ar trebui ca aceste declaraţii să joace rolul de autocritică, dat fiind că ele au survenit după ce mai mulţi membri ai sindicatului ‘Pro Lex’ au fost reţinuţi.
În Bulgaria, această practică se regăseşte inclusiv în umorul negru: ”Ce cadou primeşte un vameş de ziua lui? O zi de tură doar pentru el”. Pentru a rezolva această problemă, Sofia a început să utilizeze o programare computerizată care îi distribuie aleatoriu pe vameşi în diverse puncte de frontieră.
Însă Sorin Ioniţă atrage atenţia că în punctele de frontieră se pot obţine venituri extra modeste, marile afaceri murdare din România realizându-se în portul Constanţa. El Pais aminteşte că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a reţinut în august 28 de persoane, printre care poliţişti, vameşi şi oameni politici, pentru o presupusă mită în acest port. Se estimează că contrabandiştii percepeau între 1.000 şi 5.000 de euro pentru fiecare container de mărfuri care intră în Uniunea Europeană, în total circa 1,5 miliarde de euro pe an.
Directorul SAR remarcă faptul că intrarea în spaţiul Schengen nu va soluţiona problema evaziunii fiscale şi a criminalităţii organizate din România şi Bulgaria. Între timp, frontierele externe ale UE rămân vulnerabile, concluzionează ziarul spaniol.