Ce le face viaţa grea televiziunilor publice

Atacurile din partea publicului şi a mediului politic la adresa staţiilor publice de radio şi televiziune din Europa au în prim plan finanţarea publică (din sursă bugetară şi/sau din taxa radio-TV), dependenţa de factorul politic şi procesul greoi de modernizare.

Concluzia a reieşit în urma unei întâlniri a responsabililor de comunicare corporate a serviciilor de radio-TV europene, reuniţi la sediul EBU din Geneva la sfârşitul lunii noiembrie, în cadrul seminarului "Network & Learn".

„Înainte să vin la ERT (televiziunea publică din Grecia, n.n.), munca mea consta în a convinge oamenii să plătească 60 de euro pe lună pentru servicii de televiziune. Acum, treaba mea e să conving publicul să nu ne pună la zid pentru mai puțin de 4 euro", a spus Harry Botsaris, consultant de comunicare al ERT (foto), care până anul trecut a lucrat la o televiziune privată din Grecia, finanţată în sistemul pay-per-view (consum TV customizat, contra-cost), citat de site-ul TVR.

Botsaris a mai punctat şi o altă sursă de probleme pentru serviciul public elen de televiziune: criza care a lovit Grecia şi în urma căreia veniturile angajaţilor televiziunii publice au scăzut cu circa 60%. ERT este finanţată în proporţie de 82,2% din fonduri publice (direct de la guvern) şi deţinea o cotă totală de piaţă de 15% în 2010 (în scădere cu 1,6% faţă de 2009). Din 2010 datează ultimele informaţii oficiale deţinute de EBU.

Reprezentantul RAI, televiziunea publică italiană, a menţionat ca puncte slabe percepţia pe care italienii o au despre serviciul public, pe de o parte şi lipsa de informare a acestora cu privire la platformele şi produsele RAI, pe de alta. În ce priveşte percepţia, Eva Pierdominici, analist de marketing la RAI, a spus că un sondaj recent de percepţie la nivel naţional a relevat faptul că italienii percep RAI ca pe „o mamaie prăfuită şi demodată". Soluţia RAI de contracarare a acestor puncte slabe a fost creşterea importanţei acordate comunicării corporate, respectiv a investiţiilor în această direcţie. RAI, a cărei principală sursă de finanţare este taxa TV (55,4%), a avut în 2010 o cotă de piaţă de 41,3%, în creştere cu aproape un procent faţă de 2009.

În Slovenia, serviciul public de radio-televiziune RTVSLO se confruntă şi cu dificultăţi financiare, dar şi de natură legislativă  – toate având ca sursă factorul politic. Legea care reglementează televiziunea şi radioul publice a suferit două modificări în mai puţin de cinci ani, ambele produse în urma schimbării guvernului. Deşi conducerea RTVSLO nu mai este numită politic în mod direct – este vorba despre un Consiliu de Programe independent, format din reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi ştiinţific – „intruziunea politică nu a dispărut", spune Sabrina Povšič, şef al Departamentului de PR al RTVSLO.

În ce priveşte problema financiară, aceasta are în principal legătură cu decizia politică. În ianuarie 2011, Guvernul sloven „a omis să facă o alocare bugetară pentru RTVSLO, de 5 mil. euro", a spus reprezentantul RTVSLO. În plus, o schimbare a regimului de difuzare a publicităţii pe posturile publice – tot de anul acesta, în urma implementării unei directive a CE – reduce numărul de minute de publicitate în prime-time. Efectul va fi, după calculele RTVSLO, un minus de 3 mil. de euro în 2012.

Pentru a acoperi acest deficit – rezultat din cele două situaţii descrise mai sus – RTVSLO a cerut Guvernului creşterea taxei, ceea ce s-a şi întâmplat. Valoarea acesteia este de 12 euro pe lună (de 12 ori mai mare decât în România). RTVSLO a făcut şi disponibilizări – de la 2.300 de angajaţi a ajuns la 1.900 în prezent. RTVSLO, finanţată preponderent (65,9%) din taxa percepută de la populaţie, deţinea o cotă de piaţă de 30,2% în 2010, în creştere cu mai mult de 1% faţă de 2009.

Prin comparaţie cu ERT din Grecia şi RTVSLO din Slovenia, Televiziunea Română pare să se confrunte cu acelaşi tip de problemă, de natură financiară – TVR fiind pe deficit din 2005 -, mai ales pe fondul ameninţării unui proiect de lege din 2010, care propune eliminarea taxei TV, principala sursă de venituri a TVR. Pentru a se redresa financiar, TVR a început anul acesta un proces de analiză internă, în urma căruia a rezultat un plan de reorganizare.

Însă TVR pare să stea mai bine la capitolul percepţiei în materie de modernizare decât televiziunea publică italiană, exemplu adus în discuţie mai sus. Aproape jumătate dintre români –  45% – consideră că schimbările care s-au petrecut în ultimul timp în materie de programe la TVR merg într-o direcţie bună, aproape dublu faţă de cei care consideră că merg într-o direcţie greşită (24%), relevă un studiu naţional din octombrie. Iar 58% dintre români cred că TVR este un post care se modernizează.

TVR este finanţată preponderent din taxa TV – care este mai puţin de 1 euro pe lună, fiind cea mai scăzută din UE –  şi a avut o cotă de piaţă de 7,6 % în 2010, în creştere cu 0,4% faţă de 2009.