După ce s-a observat o creștere evidentă a interesului manifestat de persoanele juridice față de licitațiile publice, au apărut portaluri care prezintă anunțurile licitațiilor publice colectate, de cele mai multe ori, din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și presă. Și pentru că vorbim de o economie de piață, acestea sunt livrate ulterior contra cost. Nevoia operatorilor economici de a afla, rapid și constant, informații din acest domeniu a dus la dezvoltarea unor site-uri care au ca activitate monitorizarea și colectarea anunțurilor publicate prin SEAP, la adresa web e-licitație.ro, din Monitorul Oficial, presa centrală și locală sau de pe paginile de internet ale autorităților contractante.
Colectarea informațiilor prin utilizarea roboților ce interoghează SEAP la intervale de timp foarte scurte (chiar de ordinul milisecundelor) ar putea influența platforma ce oferă informații oficiale despre licitațiile publice. Reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) sunt de părere că arhitectura hardware a SEAP ar fi trebuit crescută pentru a putea face față unor astfel de roboți. Este și motivul pentru care nu mai sunt disponibile serviciile web ce erau dedicate utilizatorilor SEAP, pentru obținerea de informații specifice necesare utilizatorilor în vederea realizării de analize de piață. Site-urile ce reproduc informații publice urmăresc toate aceste surse și preiau datele obținute pentru a le selecta, structura și introduce în baza lor de date. Referințele dobândite sunt departajate pe domenii de activitate, stabilite la înregistrare prin completarea unui profil de căutare, și apoi sunt trimise abonaților prin e-mail. Pentru a beneficia de aceste servicii, clientul plătește un abonament al cărui preț variază între 35 și 1.000 lei + TVA, în funcție de pachetul și furnizorul ales.
Sava Sergiu, managerul firmei Ioana SRL, a sesizat această oportunitate după ce a observat că, la sfârșitul lui 2004, „se realiza foarte greu urmărirea licitațiilor publice“. Până în prezent, prin intermediul site-ului au fost monitorizate „peste 1.500.000 de licitații publice din România și aproximativ 1.800.000 de licitații din UE“. Investiția inițială pe care a făcut-o Adrian Târlea, administratorul ACL Software, în această afacere a fost de 10.000 euro „sub formă de creditare firmă“, iar în mai puțin de şase luni de la începerea activității „afacerea s-a susținut fără ajutorul asociaților sau al creditelor bancare“. În momentul de față, în echipa lui Târlea sunt angajate cinci persoane să gestioneze această activitate, iar serviciile de contabilitate și programare au fost externalizate.

Criza nu a iertat nici acest domeniu
Delia Oltean, director marketing la firma Tender Service, explică scăderea cifrei de afaceri din 2010 prin reducerea drastică a numărului de licitații organizate de autoritățile contractante: „în 2010, comparativ cu 2009, s-au publicat cu 50% mai puține anunțuri“. O altă cauză a reprezentat-o micșorarea bugetelor de cheltuieli ale clienților și intrarea multor firme în insolvență sau în suspendare de activitate; toate acestea au dus la diminuarea numărului de abonați. Piața, estimată la aproape un milion de euro la nivelul lui 2010, este considerată de Sergiu Sava suprasaturată în prezent. Concurența foarte mare îl face să creadă că „nu vor rezista toți jucătorii până la sfârșitul anului viitor“. Sergiu Sava speră, odată cu trecerea crizei, la o revenire a pieței, pentru că ea fost în scădere cu 20%-30% în acest an.

Legal, dar imoral

Din punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), singurul site oficial de care sunt obligate să țină cont autoritățile contractante și operatorii economici este cel gestionat de către SEAP, res­pectiv e-licitație.ro. Cristina Trailă, președintele ANRMAP, menționează că pe acest portal sunt prezentate informațiile oficiale pe care ar trebui să le folosească cei interesați. „Celelalte site-uri sunt creații ale unor firme private care nu fac altceva decât să intermedieze informația, în scopul obținerii de contracte de consultanţă“, spune aceasta.
Despre corectitudinea datelor furnizate prin astfel de portaluri și modul de obținere al acestora, MCSI nu deține informații. Și cum o piață privată trebuie să se dezvolte liber, autoritățile „nu blamează existența unor astfel de platforme“, dar nici nu încurajează existența site-urilor „ce prezintă utilizatorilor săi informații provenite din surse neconforme și/sau nevalidate de o instituție abilitată în gestionarea acestor informații“.
Informațiile sunt publice și accesibile tuturor, iar problema nu este de legalitate, ci mai degrabă de moralitate, spune avocatul Florin Ceparu. Acesta argumentează că dacă sunt oferite servicii suplimentare față de culegerea informațiilor, precum o selecție, „iarăşi, nu văd o problemă față de taxarea acestor servicii, pentru că se justifică“._