Câteva date preliminare: un studiu Roland Berger trăgea anul trecut semnalul de alarmă pentru ceea ce retailerii numiţi în industrie „do‑it‑yourself“ (DYI) simţeau deja – piaţa de bricolaj din România a scăzut în 2010 cu 15%, până la 1,7 miliarde de euro, fiind trasă în jos de scăderea puterii de cumpărare și de căderea sectorului de construcţii. A fost al doilea an consecutiv de scădere a pieţei, după un minus de 24% în 2009.
Nu e de mirare deci că  2011 a fost cel mai slab an din ultimii șapte în ceea ce privește investiţiile în noi magazine de bricolaj. Concret, de la un maxim atins în 2008, când au fost deschise 18 noi magazine DYI, anul trecut consemnează doar opt inaugurări – cinci ale Dedeman, plus câte un magazin deschis de austriecii de la BauMax și francezii de la Bricostore și Leroy Merlin.
La o privire echidistantă, mai puţin expuşi la criză par să fie cei de la Dedeman, reţeaua fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău, care au avut o ascensiune-fulger în ultimii doi ani. Și există o evidenţă a cifrelor: compania a intrat în criză cu 12 magazine, iar acum numără 26, în urma unor investiţii de circa 130 de milioane de euro. (nota bene: în 2008, când principalii concurenţi – Praktiker şi Bricostore – deschideau câte cinci magazine, Dedeman a finalizat două investiţii. Ulterior, Dedeman a deschis 12 unităţi, în timp ce Praktiker şi Bricostore, doar câte două).
Jucătorii locali s-au descurcat
„Viziunea noastră este să ne extindem în continuare, să ajungem la o acoperire completă a ţării cât mai rapid“, spunea Dragoş Pavăl, președintele Dedeman, în noiembrie 2011, la Tulcea, la deschiderea celui de-al 26-lea magazin al reţelei. Mai departe, pentru 2012, Pavăl a anunţat deschiderea altor cinci unităţi şi ţinta de „menţinere a poziţiei de lider pe segmentul retailului de materiale de construcţii şi al amenajărilor interioare“.
Cum se vede evoluţia Dedeman prin ochii consultanţilor? „A fost mereu jucătorul prudent, nu a exagerat la nivel de extindere în anii de boom. A intrat cu nişte rezerve în criză și a profitat de scăderea preţurilor“, comentează Mihai Pop, partener la casa de investiţii Osprey Partners, în opinia căruia în piaţa de bricolaj cursa nu este una de 100 metri sprint, ci este o cursă de rezistenţă.
Apropo de cine reuşește să reziste şi cine nu în criză, cele mai multe semne de întrebare s-au învârtit în jurul sibienilor de la Ambient, ani la rând cea mai mare reţea locală de bricolaj.
Retailerul de bricolaj nu doar că a supravieţuit pierderilor masive din 2009, de circa 19 milioane de euro, dar a trecut direct pe creştere în 2010, an încheiat cu o cifră de afaceri de 104 milioane de euro, iar anul trecut „am fost  în linie cu promisiunea făcută, de 15% creștere“, susţine Ioan Ciolan, fondatorul Ambient. În 2011, compania a trecut de la comerţul unic la separarea businessului în două divizii: retail (reţeaua celor 12 centre comerciale) și distribuţie (14 puncte de lucru și depozite de materiale de construcţii).
Anul acesta, Ioan Ciolan speră tot la creștere și se bazează în special pe familiile care renovează sau construiesc: „Un prim obiectiv e reprezentat de consolidarea reţelei și întărirea poziţiei pe segmentul strategic reprezentat de meșteri“. Nimic, deocamdată, despre reluarea extinderii. Singurii care au anunţat planuri concrete în acest sens sunt Dedeman (5 noi magazine), BauMax (2 – Cluj și Oradea), Hornbach (Timișoara) și Leroy Merlin (Craiova).
În perspectiva anilor 2012–2014, re­tai­lerii se așteaptă ca creșterea economică să deblocheze piaţa. „Nu ne mai întoarcem la creșterile de 45%-50% de până acum, pentru că au fost nefirești, dar piaţa își va reveni pentru că nevoia de infrastructură este clară“, crede sibianul Ioan Ciolan. Cumva, bricolajul a supravieţuit mult mai bine crizei decât au făcut-o industriile conexe, construcţiile și imobiliarele. Iar exemple ca Ambient, Dedeman, plus intrarea în cărţi a Leroy Merlin, sunt cât se poate de relevante.