Ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, vrea sa desfiinteze conventiile civile. In spatele declaratiilor populiste ale oficialului guvernamental, referitoare la faptul ca prin aceasta forma de salarizare angajatii sunt lipsiti de drepturi, sta de fapt ascunsa goana autoritatilor de a strange bani mai multi la bugetul asigurarilor sociale. In primele cinci luni ale anului, bugetul asigurarilor sociale a inregistrat un deficit de 4.502,5 miliarde lei, conform Directiei de Relatii Publice si Comunicare a Guvernului.
Daca Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) crede ca, prin ingradirea angajatorilor sau a angajatilor de a se mai folosi de conventii civile, deficitul bugetului asigurarilor sociale va fi diminuat, se insala. Nu este obligatoriu ca angajatii pe baza de conventie civila sa treaca de acum incolo la contracte de munca. „Cred ca se putea gasi o formula mai eficienta, nu eliminarea integrala a acestei forme de angajare. In mod sigur, o asemenea masura va duce la gasirea unor forme alternative. Trebuie avut in vedere insa ca variantele de fuga vor fi disponibile unui numar foarte mic de persoane”, spune consultantul juridic Gabriel Biris, de la Haarmann, Hemmelrath & Partner.
Conform statisticilor Inspectiei Muncii, in prezent sunt inregistrate 1,6 milioane de conventii civile si 4,46 milioane de contracte de munca. Persoanele cu contracte de colaborare care nu vor gasi o portita legala de angajare (contracte individuale de munca, contracte de drepturi de autor etc.) se vor indrepta sigur catre munca la negru, fenomen ce ia amploare an de an.
Angajatorul mai plateste o leafa statului
Peste 1,5 milioane de romani muncesc astazi fara forme legale de munca. Lipsa locurilor de munca, fiscalitatea excesiva sunt doar cateva din cauzele care au ingrosat randurile celor care lucreaza la negru. Costurile cu forta de munca sunt extrem de mari in Romania. La un leu net primit de salariat, angajatorul mai plateste unul si ceva catre stat, prin diverse taxe: CAS, sanatate, somaj. Chiar si dupa ultima modificare a legislatiei, conventia civila reprezinta o forma mai putin costisitoare, atat pentru angajator, cat si pentru angajat. La 1 aprilie a.c. a intrat in vigoare Legea sistemului public de pensii. Cei mai afectati de aceasta lege au fost angajatorii care au personal angajat exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii. Astfel, aceste persoane care realizau un venit lunar de cel putin o patrime din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2000 erau obligate sa plateasca integral contributia la asigurarile sociale de stat si pentru pensia suplimentara. Potrivit noii Legi a pensiilor, angajatii exclusiv cu conventii civile sunt obligati sa plateasca o cota de doar 11,67%, aferenta conditiilor normale de munca. Restul contributiei de asigurari sociale, respectiv de 28,33%, este suportata de angajator.
Deci angajarea prin conventie civila este o forma legala, care aduce totusi ceva bani la buget. Se pare ca ministrul muncii ignora acest lucru.
In opinia sa, „conventia civila este considerata munca la gri, care il scuteste pe patron de plata asigurarilor sociale, si care aduce pierderi la buget, impreuna cu munca la negru, de 15-20%”. Este adevarat ca multi patroni folosesc aceasta portita legala pentru a eluda statul. Exista cazuri in care angajatul a semnat un contract de prestari servicii cu angajatorul, iar acesta din urma nu a depus aceste acte la camera de munca. Deci, angajatul muncea astfel la negru, chiar daca semnase o hartie. Dar asta nu inseamna ca forma de angajare (conventia civila) este o forma ilegala, ci ceea ce a facut patronul este o ilegalitate.
Pentru depistarea unor astfel de cazuri, exista Inspectia Muncii. Cei care au dubii in privinta seriozitatii angajatorului nu au decat sa dea o fuga la camera de munca, pentru a verifica daca a fost inregistrat contractul.
Va inflori munca la negru
„Daca exista conventii civile pe langa cartea de munca, inseamna ca la baza se plateste contributia la asigurarile sociale. E adevarat si ca multe institutii au speculat ilegal avantajul conventiilor civile. O persoana lucra cate opt ore, in baza unui contract de trei ore. Acesta nu inseamna ca trebuie desfiintata aceasta forma de angajare, cat mai degraba intarit controlul. Exista chiar riscul cresterii muncii la negru, daca nu vor mai fi acceptate conventiile civile”, considera Florin Rosu, director executiv al Royal Consulting, firma cu 16 angajati.
Evitarea abuzurilor nu tine numai de desfiintarea conventiilor civile. Atata timp cat statul nu va relaxa fiscalitatea cu forta de munca, sacul bugetului asigurarilor sociale nu se va umple niciodata. In conditiile actuale, putini patroni vor schimba conventiile civile pe contracte individuale de munca, cu program normal sau partial de lucru. Astfel, MMSS va fi pus in fata unui val de someri (multi dintre angajatori se vor lipsi de serviciile prestate de aceste persoane).    

Cum se poate scapa de taxele pe salarii?
Dispar conventiile civile, se cauta alte forme de plata in loc de salarii
Pentru un milion dat pe stat unui angajat, mai mult de atat se duce la stat.
Proprietarii firmelor nu angajeaza colaboratori de voie, ci pentru ca nu isi permit altfel. Li se interzic conventiile civile, vor cauta alte forme de a lucra cu personalul.

Scoaterea in afara legii a conventiilor civile inseamna moarte sigura pentru o serie de slujbe legale. Oricat de „gri” ar fi numite, conventiile civile au deocamdata suport votat. Daca patronii ar fi avut saci fara fund, ar fi lucrat numai cu salariati. Nu au, cauta contabili si avocati buni, pentru a reduce taxele.
Acestea depasesc nivelul unui salariu, chiar si in cazul conventiilor civile. Serviciile unei persoane care nu lucreaza decat in baza conventiei civile vor fi taxate similar ca in cazul salariatului. Exceptie face numai cotizatia la fondul de somaj (1% angajat, 5% compania). Grosul taxelor se plateste insa: CAS 35%, sanatate (7% persoana, 7% companie), educatie (2%).
„In mod teoretic, conventiile civile nu vor putea fi desfiintate. Acestea au la baza Codul civil, spre deosebire de contractele de munca, reglementate de Codul muncii. Daca vor fi aspecte care vor contrazice legislatia in vigoare, vom deschide actiune in instanta”, atrage atentia Andras Gyorgy, director general firma Accounting & Consulting Associated Sfantu Gheorghe, care a castigat recent in instanta un proces impotriva inspectoratului de munca.
Angajatorii scapa de taxele pe salarii numai daca angajeaza o persoana atat cu carte de munca, dar si cu conventie civila. Pe contractul de munca va plati suma minima, iar pe conventie restul de bani. Astfel, scapa de contributiile la asigurarile sociale si la fondul de somaj. Rotunjit, taxele scad cu 40%. Angajatul va fi si el multumit, intrucat va negocia cu firma o leafa mai buna.
Va incerca sa compenseze, prin suma obtinuta, dezavantajul pe, il va avea peste ani. La pensie, aceasta persoana va primi de la asigurarile sociale proportional cu suma cotizata. Si-a asumat acest risc, semnand cu mana sa contractele in cauza. Daca acest mod de a-si vinde serviciile il nemultumeste, va propune angajatorului sa ii plateasca taxele, dar isi va asuma dezavantajul unui salariu mic.
Contractul in cumul – este tot un contract de munca, incheiat pe langa un altul, considerat principal. Taxele la asigurarile sociale si la alte fonduri speciale vor fi platite de unitatea care a incheiat contractul principal, prevede Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii. „Persoanele care cumuleaza mai multe functii sunt obligate sa-si aleaga o unitate unde vor avea functia de baza, unitate care ii achita si celelalte drepturi de personal. Unitatea prevazuta la alin. 1 (unde si-a ales functia de baza – n.r.) plateste pentru salariatul respectiv contributia de asigurari sociale stabilita pe baza salariului luat in calcul pentru celelalte drepturi, si orice alte sume datorate potrivit legii. De asemenea, tine si completeaza carnetul de munca al salariatului respectiv.” r
La contractele in cumul nu se percepe CASr
Ministrul Sarbu a amenintat ca va desfiinta conventiile civile, care vor fi inlocuite cu contracte de munca cu program de lucru normal sau cu timp partial. Contractele in cumul nu au nimic de-a face cu conventiile civile, astfel incat suntem indreptatiti sa credem ca nu are nici un motiv sa se atinga de ele. Singura problema este ca acestea nu prea sunt cunoscute de functionarii camerelor de munca, motiv pentru care aplicarea lor a fost extrem de restransa. Pana acum nu a prea fost cazul, dat fiind ca erau permise conventiile civile. r
Contractul de drepturi de proprietate intelectuala (drepturi de autor) – Se aplica pentru brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, drepturi de autor si conexe pentru dramaturgie, jurnalistica, opere literare, stiintifice, muzica etc.r
Taxe: 7% sanatate, 15% impozit la sursa, virat la buget in momentul platii. Veniturile din drepturile de proprietate intelectuala vor fi luate in considerare la impozitarea venitului global, ceea ce inseamna o taxa suplimentara de pana la 25%. (diferenta pana la 40%, procentul maxim de impozit pe venit). La calculul impozitului va fi luata in seama o deducere de 25%, respectiv de 40%, in cazul operelor de arta monumentala.r
Activitati comerciale pe baza de autorizatie (servicii de informatica, reparatii aparate foto, radio, Tv, calculatoare, obiecte de uz casnic, comercializare CD, inchirieri de camere in scop turistic, transport si alte activitati stabilite de Ordinul 1192/1999, completat de 1572/2000).r
Procedura este ceva mai complicata din pricina autorizatiei care trebuie obtinute si a faptului ca trebuie tinuta o evidenta contabila in partida simpla, conform OMF 215/2000.r
Se plateste contributia la asigurari sociale (35%, stabilita prin Legea pensiilor 19/2001), sanatate (7%) si impozitul pe venit. Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.r
Practica de reducere a taxelor: nu se declara toate veniturile realizate.r
Microintreprinderi – nou reglementate, micro-firmele de servicii pot inlocui contractele de munca cu o reducere a taxelor de pana la 20 de ori (exemplu de calcul si in numerele anterioare din Capital). Dezavantaje: alergatura si cheltuieli pentru infiintarea firmei, evidenta contabila.tr
r
Principalele modificari ce vor fi aduse Codului Munciir
• desfiintarea conventiilor civile si inlocuirea lor cu contracte de munca cu program normal sau partial. Plata CAS devine obligatorie, angajatul fiind asigurat social.r
• amenzi intre 5 – 10 milioane lei de angajat pentru munca la negru sau la „gri”.r
• amenzi intre 30 – 60 milioane lei pentru angajatorii care se folosesc de munca unor copiir
• infiintarea unui fond de garantie pentru plata salariului la nivelul fiecarui angajator, cel putin egal cu dublul fondului anual de salarii.r