"În Bucureşti, primim anual în jur de 15.000-16.000 de petiţii şi sesizări, în mare parte de la salariaţi, cu privire la nerespectarea reglementărilor, dar, din păcate, autoritatea administrativă are destul de puţine pârghii în aceste reglementări", a precizat Balabuti. 

Potrivit acesteia, o mare problemă pe piaţa muncii o reprezintă faptul că legislaţia relevantă nu a mai fost modificată din anul 2011. 

"Nu au fost făcute în ultimul timp modificări legislative cu privire la relaţiile de muncă şi dialogul social, de aceea ne raportăm acum, în noiembrie 2016, la un cadru legislativ stabilit în mare parte în perioada 2011. De aceea, este nevoie să ne gândim, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cum vor arăta relaţiile de muncă în România, cum ne dorim să arate sau cum ne cere piaţa forţei de muncă să arate. Codul Muncii din 1 martie 2003 a suferit modificări substanţiale în 2011, care au schimbat optica, inclusiv din punctul de vedere al unei autorităţi care face verificări pe zona relaţiilor de muncă şi a sănătăţii securităţii în muncă", a susţinut oficialul ITM Bucureşti. 

Ea a amintit că, pentru modificarea contractelor colective de muncă, este obligatoriu ca părţile, respectiv angajatorul şi angajaţii, să negocieze, iar aceste negocieri să fie reale. 

"Rolul partenerilor sociali în reglementările pieţei muncii pleacă de la obligativitatea negocierii colective şi de la faptul că am încercat de fiecare dată să accentuăm faptul că negocierea colectivă ca etapă este obligatorie, iar obligaţia de demarare a negocierilor colective aparţine angajatorilor, pentru unităţile care au cel puţin 21 de salariaţi. Este obligatoriu ca părţile să negocieze, iar acele negocieri să fie reale şi nu negocieri formalizate în nişte procese verbale, fără a avea un conţinut real. Contractele colective încheiate în urma negocierii colective au valoare juridică", a mai spus Balabuti. 

La rândul său, preşedintele BNS, Dumitru Costin, prezent la acelaşi eveniment, a amintit că blocul sindical pe care îl reprezintă a depus în Parlament încă de acum doi ani o iniţiativă de modificare a Codului muncii, care încă se discută în prezent. 

"Iniţiativa civică de modificare a Codului muncii are aproape doi ani de când am depus-o la Parlament, cu circa 200.000 de semnături în spate, la Senatul României. Astăzi se află încă în Parlament, de această dată în Comisia de muncă din Camera Deputaţilor, ultima comisie de dinaintea plenului Camerei, când ar trebui să ştim ce se va alege cu această iniţiativă", a menţionat acesta. 

Costin a enumerat alte proiecte legislative aflate în Parlament care ar putea aduce îmbunătăţiri pe piaţa muncii. 

"În faţă avem un proces electoral în România. Pot să spun că stânga românească a ratat o oportunitate extraordinară în cursul acestui an, având în Parlament iniţiativa civică de modificare a Codului muncii şi alte proiecte-cheie pe care tot noi le-am dus acolo. Mă refer la Legea negocierilor colective, un proiect de lege al conflictelor de muncă – pentru că ştiţi că astăzi dreptul la grevă este restricţionat în România. Nu mai discutăm de greve, ci de revolte în România. Atâta vrem – şi suntem în topul mondial în ceea ce priveşte instabilitatea forţei de muncă şi starea conflictuală în relaţia dintre angajator şi angajat. Dar aceasta nu înseamnă şi investiţii solide, pe termen mediu şi lung. Mai avem în Parlament un proiect de lege privitor la ratificarea mecanismului plângerilor colective pentru a ne da posibilitatea de a semnala abuzurile în aplicarea Cartei sociale europene", a adăugat preşedintele BNS.

SURSA: Agerpres