Scăderea populaţiei la 19 milioane de locuitori, produsă după alte scăderi succesive, în 1992 şi 2002, riscă să afecteze toate echilibrele, de la piaţa forţei de muncă şi bugetele sociale până la puterea creativă a neamului, apreciază senatorul liberal Varujan Vosganian.
”În 1992, populaţia ţării noastre număra 22,8 milioane de locuitori. În 2002 ea a scăzut la 21,6 milioane, iar de atunci, în numai zece ani, am mai pierdut 2,6 milioane de oameni. Aşadar, aproape patru milioane de români în douăzeci de ani … (…) E cam cât am pierdut la Diktatul de la Viena. Există multe popoare pe glob care nici măcar nu numără patru milioane de oameni! Am pierdut un român din cinci!!! E o tragedie prin care poporul român nu a trecut niciodată până acum”, a scris pe blogul personal politicianul liberal. Vosganian, care exprimă unele rezerve faţă de corectitudinea rezultatelor recensământului şi invocă neajunsurile acestuia datorate timpului scurt şi proastei organizări, arată totuşi că ”scăderea populaţiei domiciliate în România rămâne un lucru cert” şi ea se datorează, pe de o parte, sporului negativ al natalităţii, dar, în cea mai mare măsură, migraţiei.
În privinţa românilor plecaţi în străinătate, alesul liberal apreciază că există două surse de îngrijorare, una legată de faptul că cei plecaţi peste graniţă nu mai doresc să se întoarcă în ţară, iar a doua ţine de asimilarea lor culturală ”cu foarte mare rapiditate”.
”În prima generaţie de emigraţie se găsesc români valoroşi şi avem numeroase astfel de exemple. (…) Ce ne facem, însă, cu următoarea generaţie? Din păcate, spre deosebire de alte neamuri, românii nu au exerciţiul diasporei. Nu cunosc nicio mare personalitate de origine română născută şi educată în afara ţinuturilor istorice româneşti. În nicio istorie a literaturii române, de la George Călinescu până la Nicolae Manolescu, nu veţi găsi niciun nume de scriitor român valoros născut şi educat în diaspora, aşadar în altă parte decât în România, Basarabia, Bucovina sau Valea Timocului. Până acum, românii născuţi şi crescuţi în străinătate au fost pierduţi pentru cultura română şi spaţiul identitar românesc. Dincolo de rădăcinile solului românesc, limba română îşi pierde vigoarea şi identitatea românească păleşte”, remarcă Vosganian.
Sursa: Agerpres