Preşedintele Societăţii Române de Farmaeconomie, Sorin Paveliu, consideră că normalizarea sistemului sanitar poate contribui cu 15% la Produsul Intern Brut, în timp ce investiţiile în acest sistem pot duce la bunăstarea României.
Așadar, dacă starea sănătăţii românilor ar ajunge la nivelul mediu al Uniunii Europene, țara noastră ar înregistra un surplus economic de 6,7 miliarde de euro, respectiv 6% din PIB-ul pe 2010.
În acest context, pentru ca starea de sănătate a populaţiei din România să ajungă la media UE, cheltuielile cu sănătatea ar trebui să fie crescute cu 5% din PIB în următorii zece ani, potrivit studiului realizat de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, în colaborare cu filiala din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) – Local American Working Group.
Cercetătorul Sorin Ioniţă crede că una dintre problemele majore cu care se confruntă industria farmaceutică din România este creşterea termenelor de plată pentru medicamentele compensate, care a transformat industria respectivă într-unul dintre cei mai mari creditori ai statului român. Cu alte cuvinte, începutul crizei economice la finele lui 2008 a relevat un deficit structural mare în sectorul public de sănătate. De aceea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prelungit, începând din octombrie 2009, termenele de plată pentru medicamentele pe bază de prescripţie medicală de la 60 la 210 zile, dar care, cu întârzieri ajung la 300 şi chiar peste 300 de zile, şi pentru medicamentele din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate de la 30 la 120 de zile. Cu peste un miliard de euro creanţe în sold faţă de CNAS la nivelul lunii iunie 2011, industria farmaceutică a devenit unul dintre cei mai mari creditori ai Guvernului.
Avem cele mai mari termene de plată a creanțelor
România are cele mai mari termene de plată a creanţelor aferente medicamentelor compensate comparativ cu unele ţări din UE. Astfel, la nivelul lui 2010, media acestor termene de plată era de cinci zile în Ungaria, zece zile în Germania, 30 de zile în Italia, 60 de zile în Portugalia şi Marea Britanie şi 90 de zile în Spania.
Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, subliniază că termenele exagerat de mari la plată pentru medicamentele compensate au dus la dezvoltarea exporturilor paralele. ”Estimăm că exporturile paralele din România au ajuns la 17,1% din totalul vânzărilor pe piaţa internă de medicamente din 2010 sau 18,4% din importurile totale de medicamente”, spune acesta.
Ca o consecinţă a bolilor, România pierde în medie aproape 16.000 de ani de viaţă activă la 100.000 de persoane într-un ciclu de viaţă (anii de viaţă ajustaţi în funcţie de incapacitate), clasându-se printre ţările cu cea mai mare povară a bolilor în Europa Centrală şi de Est.
Studiul ”Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi impactul asupra societăţii şi economiei” oferă o cercetare amănunţită a pieţei farma din România, a modului în care ea influenţează economia ţării şi nivelul de trai al populaţiei, precum şi o comparaţie cu modul în care această industrie este structurată în alte ţări. De asemenea, studiul analizează efectele produse de noile taxe impuse asupra industriei farma şi, implicit, efectele directe pe care acestea le au asupra societăţii şi economiei româneşti.
Industria farmaceutică a înregistrat în România, în ultimul deceniu, creşteri considerabile pe toate segmentele sale, ajungând să contribuie cu peste 1% la formarea PIB-ului (2010).