Potrivit preşedintelui Asociaţiei Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA din Wiener Neustadt (Viena), Ioan Godja, numărul românilor din Austria s-a dublat în ultimii doi-trei ani, ajungând la aproape 70.000 de la circa 35.000, câţi erau în 2009-2010. Dintre aceștia, aproape 50.000 au domiciliul stabil, iar 14.594 sunt rezidenți. Cu alte cuvinte, românii reprezintă a şasea mare comunitate de străini, cei mai mulţi provenind din Germania, Serbia şi Muntenegru, potrivit statisticilor austriece prezentate.
”Există comunităţi mari de români la Graz sau Salzburg, unde lucrează în industria turistică sau gastronomie, însă cei mai mulţi, în special cei care caută un loc de muncă stabil şi care vor să se integreze, preferă Viena”, a spus Ioan Godja. Totodată, dintre românii stabiliţi în Austria foarte mulţi sunt activi în domeniul construcţiilor, unde necesitatea de integrare nu este atât de mare, cunoştinţele lingvistice nu sunt obligatorii.
”În urmă cu patru sau cinci ani, în Austria a sosit un val puternic de români ce tindea, din păcate, în altă direcţie, însă autorităţile locale austriece au reacţionat imediat şi au cerut sprijinul autorităţilor române pentru a soluţiona problema”, a spus Ioan Godja, referindu-se la infracţiunile comise de unii români.
Potrivit unui comunicat din luna ianuarie al Comisiei parlamentare pentru românii din străinătate în cursul primelor nouă luni ale anului 2011, în Austria românii au comis 7.073 de infracţiuni, în mare parte furturi, faţă de 6.385 înregistrate în cursul aceleiaşi perioade a anului 2010. Majoritatea românilor veniţi în Austria nu au avut însă probleme deosebite de integrare şi şi-au găsit locuri de muncă în domenii de înaltă calificare, precum arhitectura, sectorul bancar şi chiar în publicitate, iar mulţi studenţi, mai ales din vestul României, vin în Austria la studii.
Românii ar reveni în țară doar dacă ar avea aceleași condiții
”Nu am avut probleme de integrare, aceleaşi probleme le-aş fi avut dacă m-aş fi mutat de la Bucureşti la Iaşi”, povesteşte Andrei, un român stabilit de cinci ani la Viena, unde lucrează ca arhitect la firma de arhitectură Hoffmann Janz. După o perioadă de practică la această companie, a obţinut un loc permanent de muncă şi are colegi de birou alţi patru români, pe lângă mulţi alţii care lucrează în companie. După cinci ani petrecuţi în capitala austriacă, Andrei nu doreşte să se mai întoarcă în ţară, exceptând eventual perioadele de vacanţă.
Carla este de doi ani la Viena, unde a venit pentru a-şi continua studiile în publicitate. De jumătate de an lucrează la o cunoscută agenţie austriacă de publicitate, domeniu în care nu sunt activi foarte mulţi români. ”Publicitatea este un domeniu mai dificil de accesat pentru străini, este ceva ce ţine de ţară, trebuie să cunoşti foarte bine piaţa, produsele şi limba. Totuşi mai cunosc doi români care lucrează în acelaşi domeniu”, a spus Carla.
Un alt român, Vlad, a sosit la Viena în urmă cu trei ani pentru a urma studii de traductologie la secţia de română şi germană a Universităţii din Viena. În prezent lucrează cu jumătate de normă la o firmă austriacă de traduceri, având ca limbi de lucru maghiara, germana şi româna.
Toţi aceşti români au afirmat că s-ar întoarce în România doar dacă ar beneficia de aceleaşi condiţii ca în Austria. Cei care şi-au terminat studiile la Viena consideră că o întoarcere în ţară ar fi ”o cale mai uşoară”, întrucât diploma obţinută la o universitate din străinătate constituie un avantaj în căutarea unui loc de muncă în România.
Venind în întâmpinarea nevoilor culturale, de identitate şi promovare a valorilor culturale ale diasporei române, Ioan Godja a lansat anul trecut Radio Tv Unirea, post de radio online reprezentând o platformă de comunicare şi interconectare pentru comunităţile româneşti din întreaga lume. (Sursa: Agerpres)