Chinezii cumpără obiecte de artă, dar şi ceasuri, bijuterii şi chiar şi vinuri. În 2011, doi artişti chinezi erau în fruntea palmaresului anual al licitaţiilor, stabilit de Artprice: 400 de milioane de euro pentru Zhang Daqian (1899-1983), un artist care a respectat tradiţia picturii chineze şi care şi-a petrecut viaţa în exil; 350 de milioane pentru Qi Baishi (1864-1957), celebru pictor, caligraf şi maestru în confecţionarea sigiliilor din China secolului 20. Cei doi i-au detronat pe Andy Warhol, ajuns pe locul al treilea, şi pe Picasso, clasat al patrulea după ce a ocupat locul întâi al acestui clasament anual de şaptesprezece ori din 1989.
Printre cele mai scumpe zece opere din 2011 aparţinând unor artişti în viaţă se află trei chinezi alături de britanicul Damien Hirst sau de americanul Jeff Koons. Este vorba de pictorul în stil tradiţional Cui Ruzhuo – 16 milioane de dolari la Christie’s Hongkong pentru o lucrare în cerneală realizată doar cu câteva luni înainte, urmat de două staruri ale artei contemporane, Zhang Xiaogang şi Zeng Fengzhi.
Tot mai mulţi milionari chinezi
Explozia pieţei obiectelor de artă din China se datorează numărului din ce în ce mai mare de milionari în dolari din această ţară – 1,1 milioane în 2011 (locul al 3-lea la nivel mondial), potrivit Boston Consulting Group. Această evoluţie este o adevărată provocare pentru Christie’s şi Sotheby’s, care domină piaţa mondială de mai multe decenii. Cele două case de licitaţii anglo-saxone nu au dreptul să organizeze vânzări în China populară, dar ele pot face acest lucru la Hong Kong, devenit o platformă de prim rang pentru arta chineză: clienţii din China continentală absorb în prezent 40 % din vânzările Sotheby’s Asie, Hongkong devenind cartierul general al acesteia, faţă de 4 % doar cu cinci ani în urmă.
Chiar dacă Christie’s şi Sotheby’s nu pot organiza licitaţii în China, ele expun obiecte şi opere de artă în cele mai mari hoteluri din Shanghai şi Beijing pentru a-i atrage pe potenţialii cumpărători, înainte de a le vinde în Hongkong sau în altă parte.
Piaţa obiectelor de artă chineze este atât de vastă şi de bogată încât ea este în plin avânt chiar în interiorul ţării. Şapte din cele zece mari case de licitaţii din lume se află în China şi au cifre de afaceri record. În timp ce venerabilele Christie’s şi Sotheby’s au fost create în secolul al XVIII-lea, aceste case chinezeşti sunt recente. Cea mai importantă, Poly International Auction, a fost creată în 2005, iar Guardian Auctions, cea mai veche, datează din 1993. La un an după lansarea acesteia din urmă, preşedinta ei, Wang Yannan, s-a dus la New York în intenţia de a atrage cumpărători străini, dar a înţeles apoi că clienţii erau chiar în China. Circa 70 % din cifra de afaceri a Guardian provine din pictura tradiţională, adică desene în cerneală pe hârtie din orez sau pe rulouri. De exemplu, o pictură în cerneală de Qi Baishi, datând din 1946, a bătut recordul în 2011 pentru o lucrare din China: 46 de milioane de euro. În schimb, pictura în ulei de tip occidental nu reprezintă decât 10 % din vânzările casei Guardian.
În toamna lui 2011, vânzările au înregistrat o scădere. Potrivit lui Wang Yannan, trebuie să se facă ordine pe piaţa internă, deoarece cumpărătorii locali au prostul obicei de a tergiversa plata după ce şi-au adjudecat o licitaţie, astfel încât Guardian impune acum cumpărătorilor depunerea unei garanţii de 100.000 de euro.