Vânzările de conserve de carne au înregistrat anul trecut o scădere de 26%, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). „Această piaţă a conservelor de carne a fost foarte afectată de prăbuşirea pieţei construcţiilor, pentru că fiecare muncitor asigura vânzări de cel puţin cinci conserve pe săptămână.
Cum numărul de şantiere deschise în ultimul an a fost tot mai mic, au dispărut principalii cumpărători de conserve de carne“, a spus Mihai Vişan, directorul executiv al ARC. Cum piaţa construcţiilor a fost foarte afectată de această perioadă de criză economică, înregistrând în ultimii ani scăderi semnificative, şi cum nici pentru anul acesta nu se aşteaptă o revenire spectaculoasă a sectorului, nici pentru producătorii de conserve de carne nu se anunţă zile prea bune.
„În ultimii trei ani, piaţa conservelor de carne s-a contractat, printre cauzele acestei scăderi numărându-se reducerea consumului casnic şi restrângerea consumului rezultat din sectoarele de constructii, transporturi, minerit, conservele de pate şi tip «ready meal» fiind prânzul preferat al muncitorilor, datorită consistenţei şi uşurinţei în utilizare“, a spus Manuela Banu, director general Orkla Foods România.
În plus, spun oficialii firmelor din domeniu, piaţa a scăzut şi pentru că românii, în general, cumpără mai puţin, alegând conserve cu gramaj tot mai mic. Astfel, dacă în perioada de creştere economică erau preferate conservele de 300 grame, acum sunt achiziţionate cele de 100 grame, potrivit datelor companiei Scandia Food. În acest fel, oamenii fac economii şi nici nu mai aruncă o parte din mâncare, cum făceau adeseori în urmă cu câţiva ani.

Cinci firme asigură 85% din producţie
Pentru a contracara aceste scăderi, producătorii au căutat soluţii diferite: fie au optat pentru export, fie s-au orientat către alte produse. Un exemplu în acest sens este compania Scandia; aceasta a început prin a investi într-o nouă fabrică la Sibiu, care are o linie de producţie pentru conserve, dar şi una pentru mezeluri.
În plus, conducerea companiei a decis să se extindă în domenii conexe de activitate, aşa că a lansat un lanţ de restaurante cu servire rapidă, anul acesta urmând a fi deschise şapte astfel de unităţi. Exportul este o altă modalitate de acoperire a scăderilor de pe piaţa internă, Scandia exportând mai ales în ţări cu comunităţi importante de români, precum Italia şi Spania, dar produsele firmei se găsesc şi pe pieţele din Ungaria, Bulgaria, Anglia, Germania şi Grecia.
„Credem că piaţa are potenţial de revenire prin lansarea de noi produse, cu valoare adăugată, în linie cu tendinţele pieţei, care să atragă noi consumatori în categorie. De exemplu, Orkla va lansa în curând pe piaţă gama Ardealul Specialităţi, care se diferenţiază printr-o reţetă autentică, cu bucăţi de carne, măsline sau ardei“, a mai spus Banu.
Piaţa conservelor de carne era estimată, în 2009, la 100 milioane euro, dar de atunci a tot scăzut – în 2010 cu 15%, iar anul trecut cu încă 26%. „Potrivit datelor noastre, scăderea dramatică a fost în 2011, când valoarea pieţei s-a redus substanţial, cu 26%“, a arătat Vişan. Potrivit studiilor, românii preferă pateul de ficat cu carne de porc (75%), urmat de cel de pasăre (15%) şi de alte sortimente de pateu (10%), iar brandurile de pateu de ficat cele mai apreciate sunt Bucegi, Pate Sibiu, Ardealul, Mandy şi Hame, care acoperă peste 60% din valoarea întregii pieţe.
Principalii producători de conserve de carne sunt Scandia Sibiu (cu o cotă de piaţă de peste 50%), Mandy Foods (11%), Hame România (10%), Orkla Foods (8%), Vascar Vaslui (3%), care deţin împreună circa 85% din valoarea pieţei. Scandia Food este prezentă pe piaţă cu mărcile Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu, compania Orkla Foods este cunoscută pentru brandul Ardealul, Hame România cu mărcile Hame şi Antefrig, compania Mandy Foods cu brandurile Mandy şi Hap, iar Vascar Vaslui, cu mărcile Vascar, Tomis şi Moldova.

Piaţa conservelor de carne a fost foarte afectată de prăbuşirea pieţei construcţiilor, pentru că fiecare muncitor asigura vânzări de cel puţin cinci conserve pe săptămână.
Mihai Vişan, director executiv, Asociaţia Română a Cărnii