Populaţia activă a României era de 9,868 milioane persoane în 2011, din care 9,138 milioane persoane ocupate şi 730.000 de şomeri, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,5% în 2011, iar rata şomajului conform standardelor BIM de 7,4%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1340‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1669‰, faţă de 1071‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1376‰, comparativ cu 1311‰ în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,3%.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 58,5% s-a redus faţă de anul anterior cu 0,3 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,0%, faţă de 52,0% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (58,8%, faţă de 58,2% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,8%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 40%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,1%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,3% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 40,5% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Numărul salariaților, în creștere
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+92 mii persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2011 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 31,5% din populaţia ocupată.
Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,1% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,6%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,0%) precum şi lucrătorii în domeniul serviciilor (12,8%). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,6% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,8% în industrie şi construcţii, iar 42,6% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,525 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,6%), comerţ (17,9%) şi construcţii (10,4%).
Comparativ cu anul 2010, a scăzut semnificativ numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-167 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în construcţii (-24 mii persoane), în energie electrică (-11 mii persoane), în industria extractivă şi transport şi depozitare (ambele cu -10 mii persoane).
În anul 2011, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,2 ore pe săptămână; 227 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,8 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2011 au lucrat cu program parţial 956 mii persoane (10,5%)
Mai mulți șomeri tineri
Rata şomajului, conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii /BIM/, a fost în anul 2011 de 7,4%, în creştere cu 0,1% faţă de anul precedent, când s-a înregistrat 7,3%, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică /INS/.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,1 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,8% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,3 puncte procentuale (8,8% pentru urban faţă de 5,5% pentru rural).
Potrivit sursei citate, rata şomajului avea în 2011 nivelul cel mai ridicat (23,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,1%).
De asemenea, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,9%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (42,6% faţă de 40,9% în cazul femeilor) şi în mediul urban (44,3% faţă de 37,1% în mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 15,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 63,4%.
INS precizează că datele au fost calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani).