Aflat la putere de nici trei luni, guvernul Ungureanu a fost răsturnat în cursul zilei de vineri după adoptarea unei moţiuni de cenzură depuse de Uniunea Social Liberală (USL), coaliţia de opoziţie alcătuită din social-democraţi şi liberali, menţionează publicaţia amintită. Mihai Răzvan Ungureanu i-a succedat la începutul lunii februarie lui Emil Boc, constrâns să demisioneze pe fondul unui val de manifestaţii în întreaga ţară împotriva politicii sale de austeritate, adaugă Le Figaro, citat de Agerpres.

Victor Ponta dispune de zece zile pentru a forma un cabinet ce va trebui aprobat de către Parlament. Mandatul său va fi limitat, deoarece în luna noiembrie sunt prevăzute alegeri legislative. ”Voi încerca să asigur o guvernare care să le redea românilor speranţa că lucrurile pot evolua în direcţia bună”, a declarat noul premier desemnat, citat de presa franceză. După declanşarea crizei economice, în 2008, autorităţile române au impus o serie de măsuri drastice, îndesoebi reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi majorarea TVA de la 19% la 24%. În doi ani, peste 200.000 de funcţionari au fost concediaţi, în timp ce salariul mediu lunar se ridică la 350 de euro.

Instituţiile financiare internaţionale se tem că ascensiunea la putere a opoziţiei va pune sub semnul întrebării continuarea curei de austeritate. În martie 2011, România a încheiat un acord cu FMI şi Uniunea Europeană pentru un împrumut în valoare de cinci miliarde de euro utilizabili în caz de forţă majoră. Victor Ponta a dat asigurări că va respecta liniile principale ale acordului respectiv. Însă acest jurist în vârstă de 39 de ani se descrie, de asemenea, ca un ”om de stânga pur şi dur” şi, în apropierea alegerilor, observatorii nu exclud adoptarea unor măsuri populiste. Într-un raport publicat înainte de moţiunea de cenzură, banca de investiţii JPMorgan a avertizat că un guvern al opoziţiei va conduce la ”mai puţine reforme şi mai puţin control al cheltuielilor în sectorul public”.

Căderea guvernului Ungureanu a intervenit în plină misiune de evaluare din partea FMI şi UE. Autorităţile române intenţionau să obţină cu ocazia acestei vizite un acord pentru revalorizarea salariilor în sectorul public. Guvernul se mai angajase să privatizeze mai multe societăţi din domeniul energetic cu scopul de a atrage fonduri pentru modernizarea lor. Aceste măsuri, criticate de opoziţie, au dus vineri la adoptarea moţiunii de cenzură.

Sâmbătă, FMI a anunţat că va continua discuţiile tehnice, dar că experţii săi vor reveni la Bucureşti pentru a discuta cu noul guvern după instalarea acestuia. FMI speră că România ‘va continua să-şi respecte angajamentele’, subliniind că ‘rămân esenţiale reformele structurale’ pentru relansarea unei creşterii anticipate la circa 1,5% în acest an, încheie Le Figaro.