Astfel, proiectul ecologic românesc ”şi-a luat ca misiune să conştientizeze atât clasa politică, autorităţile, dar şi opinia publică, mass-media, de faptul că nu se mai poate trăi oricum, produce oricum, fără a se ţine cont de mediul înconjurător”, a spus Marian Cioceanu, citat de Agerpres .
În aceste condiții, este evident că trebuie să existe o schimbare de mentalitate la nivelul individului asupra modului în care trăim, în care ne raportăm la mediul înconjurător, dar şi în relaţiile interumane, şi ”să ne orientăm către surse de energie regenerabilă, către o agricultură şi o alimentaţie care afectează cât mai puţin mediul înconjurător”.
”Discutăm despre agricultură ecologică, dar şi despre un consum de carne mai redus, întrucât carnea este un aliment extrem de poluant pentru mediul înconjurător”, a adăugat el.
Mai departe, conform aceleiași surse, Cioceanu a explicat că, la nivelul fiecărei societăţi, statul este cel mai mare consumator, prin angajaţii săi, prin instituţii, iar aceştia, împreună cu familiile lor, ar trebui să ia parte activ la reciclarea produselor. El a subliniat că acest proiect ecologic românesc nici măcar nu este costisitor la nivelul bugetului, iar toate primăriile, secţiile de poliţie, şcolile şi alte instituţii ale statului ar trebui să monteze panouri de apă caldă solară, panouri fotovoltaice de producere a energiei regenerabile.
”Costă cam 3.000 de lei un stâlp de iluminat public cu panou fotovoltaic garantat 25 de ani. Pentru maşinile folosite la ministere există varianta electrică, hibrid etc., iar pe noi ne interesează, pe de o parte, pentru protejarea mediului, pentru că este fără îndoială o diferenţă enormă între poluarea pe care o face o cultură de grâu în sistem ecologic şi una convenţională, prin acele îngrăşăminte cu care se dă, prin acele tratamente cu pesticide”, a precizat acesta.
