Vă prezentăm în continuare opinia lui Adrian Vasilescu.
Miercuri 23 mai, pe piaţa valutară, moneda noastră a înregistrat o nouă depreciere. Cursul calculat la ora 13 a fost de 1 euro=4,4587 lei. După ce, începând din 8 mai, au fost depăşite mai multe praguri de depreciere, între 4,40 şi 4,44, la 23 mai a fost trecut pragul de 4,45 lei pentru un euro.
Deprecierea din ziua de 23 mai a fost cauzată, ca şi în zilele de 8-16 mai, în principal de veştile rele venite din Zona Euro. În întreaga regiune, monedele au suferit deprecieri accentuate. Dacă piaţa valutară, începând din 17 mai până în 21 mai, părea să-i imprime leului o nouă tendinţă, de apreciere în raport cu euro, calmarea cursului s-a produs sub influenţa unor informaţii dacă nu liniştitoare cel puţin cu un grad de pesimism ceva mai redus venite de la reuniunea G8. Luni însă bursa ştirilor şi-a schimbat trendul şi pesimismul a revenit. Toate monedele din regiune au suferit noi deprecieri.
Ziua de 23 mai a fost agitată pe toate pieţele lumii. Comentariile fostului prim-ministru grec Lucas Papademos, făcute pentru Wall Street Journal şi pentru CNBC – care opina că „în cazul ieşirii Greciei din Zona Euro consecinţele pentru euro-sistemul financiar şi pentru economia reală vor fi profunde iar costurile asociate vor fi de anvergură; şi că vor fi afectate, de asemenea, economiile din afara Zonei Euro”, au făcut noi valuri. Şocul s-a resimţit instantaneu. Euro s-a depreciat faţă de dolar.
În regiunea noastră, leul a sărit peste pragul de 4,45 iar zlotul, forintul şi coroana s-au depreciat şi mai mult. E încă o dovadă că riscurile externe sunt dintre cele mai mari şi că o declaraţie, chiar şi în condiţiile în care fostul prim-ministru grec a introdus mulţi de dacă, subliniind că totuşi scenariul divorţului Greciei de euro „este puţin probabil să se materializeze”, undele şocului produs s-au derulat repede şi pe spaţii largi.
Opinia publică fiind inflamată, cele mai mici aluzii provoacă mişcări imediate şi violente în pieţe. Pe bună dreptate numeroşi analişti au precizat că, în aceste împrejurări, eforturile de temperare făcute de băncile centrale, oricât de mari ar fi, nu pot avea decât efecte limitate. Banca Naţională a României, care monitorizează cu mare atenţie evenimentele, foloseşte instrumentarul adecvat pentru ca şocurile provocate să aibă durată scurtă şi intensitate minimă.
Dovadă că miercuri 23 mai, faţă de ziua precedentă, moneda noastră s-a depreciat mai încet decât monedele din regiune, iar faţă de 8 mai deprecierea leului a fost tot minimă – cu numai 1,26 la sută, în timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu 3,87 la sută, forintul unguresc cu 5,16 la sută şi coroana cehă cu 1,85 la sută. Leul manifestă în continuare rezistenţa cea mai solidă în faţă şocurilor externe.
