Concurenți care au furat startul, candidați clonați ori mită electorală în cele mai surprinzătoare forme. Așa a arătat prima săptămână de campanie pentru alegerile din iunie.
Deși legea stabilește clar debutul acestora cu 30 de zile înaintea scrutinului, în multe localități, acțiunile de ademenire a alegătorilor au început cu mult timp înainte. Dan Cristian Popescu, care se dorea candidat al PNL la Primăria Sectorului 2, și-a afișat încă de anul trecut chipul pe mai multe clădiri centrale din București.
Meșurile de zeci de metri pătrați erau oficial reclamă la revista „The Marketer“, pe coperta căreia apărea, însă, doar imaginea tânărului politican, numele și funcția acestuia și ceva ce putea fi luat foarte bine drept slogan electoral: „Dreptul la normalitate“. În aprilie 2012, el a repetat figura, de această dată afișând reclame de mari dimensiuni unde apărea împreună cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, de această dată precizând că este candidat USL la primăria sectorului 2.
Și campania de imagine a lui Silviu Prigoană, având ca element central celebrul plici, a debutat înainte de startul oficial, asta în timp ce partidul său, PDL, a lansat în aprilie campania „Bucureștiul reciclează“, având ca simbol o inimă verde. Adică, exact semnul electoral al formațiunii pentru scrutinul din 10 iunie. Primarul general Sorin Oprescu nu a ezitat să închirieze un panou publicitar lângă Pasajul Pipera, deschis pe 30 aprilie, în care să se laude cu această realizare, iar candidatul UNPR la Primăria Sectorului 5, Corin Romanescu, a distribuit încă din aprilie diverse ajutoare locuitorilor din zonă.
Asaltul tizilor
Și mita electorală pare să fi luat forme noi în 2012. Un candidat dintr-o comună argeșeană este acuzat că le-a împărțit alegătorilor medicamente și ochelari, iar într-o comună gălățeană s-ar fi distribuit saci cu îngrășăminte chimice. Asta, în timp ce PSD Dâmbovița le-a trimis tuturor primarilor din județ un protocol prin care se obliga să promoveze proiectele acestora în CJ în mandatul următor în schimbul susținerii în scrutinul din iunie.
Comunicarea cu alegătorii continuă să apeleze tot mai mult la tehnica modernă. Pe internet au început să fie postate filmulețe compromițătoare la adresa unora sau altora dintre candidați, administratorii de site-uri depistează deseori zeci de comentarii pro sau contra unui candidat sau partid având același IP, iar la Bistrița, afișele UDMR conțin simboluri care seamănă izbitor cu „like“-ul de pe Facebook.
Scrutinul din 10 iunie mai aduce ceva nou: candidații cu nume similare sau chiar identice cu cele ale favoriților. Președintele CJ Argeș, Constantin Nicolescu, de exemplu, s-a trezit cu doi contracandidați pe care îi cheamă exact la fel, în timp ce Mircia Muntean, candidatul Uniunii Social Populare la președinția
CJ Hunedoara, are printre adversari un Mircea Muntean. USL l-a aruncat în cursă la sectorul 3 pe Robert Negoiță, mizând se pare și pe eventualele confuzii pentru a-l învinge pe actualul edil, Liviu Negoiță.
Asta, în timp ce președintele CJ Buzău, independentul (fost social-democrat) Victor Mocanu, a reușit să obțină retragerea din cursă a unui contracandidat cu nume identic. „Acesta fusese pus să candideze pentru a bulversa alegătorii. Chiar și semnăturile pentru depunerea candidaturii au fost strânse mizând pe confuzia de nume“, spunea recent acesta.
Respect sau dezinteres?
Președintele Pro Democrația, Cristian Pârvulescu, spune că în prima săptămână din campania pentru locale a remarcat, pentru prima dată, lipsa unor tensiuni și probleme majore. „Probabil și pentru că sistemul de alegere a primarilor și președinților de consilii județene într-un singur tur reduce competiția la maximum. Adevărata luptă se duce acum pentru consiliile locale și județene, politicienii înțelegând că acestea pot ține sub control primarii ori președinții de CJ“, explică el.
Apatia aproape generalizată a fost remarcată și de Ciprian Ciucu, director de programe al Centrului Român de Politici Europene. „Eu am urmărit în special confruntarea la nivelul Capitalei și pot spune că oferta este foarte slabă. Majoritatea candidaților (excluzând personajele exotice) sunt figuri vechi, erodate. În plus, puțini au venit cu oferte realiste, preferând proiectele fanteziste și hazardate. Este evident că o astfel de abordare nu avea cum să stârnească entuziasm“, arată Ciucu.
Lipsa de interes s-ar putea reflecta și în prezența la vot pe întreg cuprinsul țării. Asta, dacă nu cumva ultima parte a campaniei se va dovedi mai energizantă.
Adevărata luptă se duce acum pentru consiliile locale și județene, politicienii înțelegând că acestea pot ține sub control primarii ori președinții de CJ. Cristian Pârvulescu, Pro Democrația.
7 milioane de lei este nivelul maxim de cheltuieli de campanie electorală pentru un candidat la Primăria Capitalei.