Radu Nicolescu l-a întâlnit pe Bobiță acum cinci ani. Era pui și se juca într-o cușcă, în vitrina unui pet shop dintr-un mall bucureșetean. „Îmi doream de mult un câine și, când l-am văzut, pur și simplu am intrat și l-am cumpărat. A costat vreo 800 de lei. Dar n-a fost decât începutul“, povestește bărbatul. Au urmat accesoriile (cușcă, zgardă, lesă, castroane), mâncarea („papă cam de 200 de lei pe lună“), vizitele periodice la veterinar și la coaforul canin.

Radu nu știe exact de unde provine Bobiță: de la un crescător român sau din străinătate? „Din păcate, România s-a transformat într-un debușeu pentru animalele crescute în Ungaria și Slovacia, care au adesea probleme de sănătate. E cumva ironic că de la noi cumpără mai mult occidentalii“, explică Florin Giurgiucă, proprietarul canisei Fantasy din Moșnița Nouă, Timiș. El spune că a investit până acum, numai în construcții, aproape 50.000 de euro, dar că în 2011 și 2012 afacerea a mers mai prost decât în 2010. „Avem 40 de câini aici, plus unii crescuți în famili­ile unor colaboratori, iar prețul hranei sau taxele de participare la con­cursuri au crescut. Așa că, dacă nu ar fi și multă pasiune la mijloc, aș fi renunțat până acum. Știu cazuri în care canise mari au dat faliment tocmai pentru că aveau niște așteptări financiare disproporționate“, arată bărbatul.

Hrana, în topul vânzărilor
Ca și în cazul lui Bobiță, majoritatea animalelor de companie de rasă sunt cumpărate din pet shopuri. Acestea au avantajul că sunt aproape de clienți, că prezintă încredere și că oferă și mâncare, accesorii sau consultanță. Rețeaua Animax, de pildă, are 25 de magazine în toată țara și a avut, în 2010, o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro. „În prima jumătate a lui 2011, Animax a continuat trendul în scădere început încă din anul 2009. Însă datorită măsurilor implementate (un nou concept de magazine, programe de fidelizare îmbunătățite și dezvoltarea segmentului de customer service) s-a înregistrat o revenire substanțială.
Per total, anul 2011 a adus o creștere de 2%, incluzând și magazinele nou-deschise, pusul de vânzări fiind generat prin sacrificarea unor procente importante din marja de profit“, explică Adrian Vrauko, marketing & PR department assistant în cadrul companiei. El a mai arătat că, pentru 2012, se preconizează o creștere a cifrei de afaceri cu 8%-9%.

55% din vânzările magazinelor Animax sunt dedicate cățeilor, iar 50% din totalul produselor comercializate sunt hrană pentru animale. „Din cauza crizei, clienții trec de la hrana super premium la cea premium și de la premium la economic, iar vânzarea de accesorii este în scădere“, dezvăluie Vrauko. Cu toate acestea, extinderea rețelei continuă: pentru 2012 sunt programate opt noi magazine, din care trei au fost deja deschise. În același timp, unele magazine vor fi relocate sau chiar închise, iar altele vor fi modernizate.

Animax este atentă și la segmentul online, deși concurența din partea magazinelor de pe internet este încă destul de slabă. Petcity.ro, de pildă, a avut vânzări de 352.000 de lei în 2010, animall.ro – de 185.000 de lei, iar petmart.ro – de 130.000 de lei. „Totuși, tot mai mulți preferă, din comoditate sau lipsă de timp, să comande pe Internet mai ales produsele pe care le cunosc deja“, dezvăluie angajatul unui pet shop din cartierul bucureștean Militari.

În creștere este și producția de hrană uscată pentru câini și pisici a firmei Univet din Măcin. „Noi ne-am promovat produsele și am lansat unele noi, iar cererea pare a se majora permanent. Așa că avem în plan să mărim capacitatea fabricii“, afirmă unul dintre asociați, Dumitru Tuchilă.

Grădiniță pentru patrupede

Dar animalele de companie nu au nevoie doar de hrană, cuști, zgărzi ori jucării. Mulți câini, dar și unele specii de pisici sau iepuri trebuie tunși periodic. Iar dacă acum câțiva ani operațiunea se executa în general în casa proprietarului, cu mai multă sau mai puțină pricepere, azi aproape că nu este oraș mai mare în care să nu existe cel puțin o unitate de frizerie și cosmetică pentru necuvântătoare. Tarifele variază între 15 și 100 de lei, în funcție de numărul de operațiuni incluse (tuns, spălat, deparazitat, tăiat unghii, coafat).

În plus, sunt multe situații când stăpânii nu au timp pentru prietenii necuvântători. Canisa Kris, din Capitală, oferă servicii de dog-sitter. Pentru un program de 30 de minute (plimbare, exerciții, joacă și periaj), tariful este de 25-45 de lei în București și 45-65 de lei în Ilfov. La școala de dresaj a timișoreanului Valentin Chiriță, câinii pot fi lăsați la „grădiniță“, între orele 7 și 19, pentru 25 de lei pe zi sau 250 de lei pe lună. Aceeași firmă oferă și servicii de transport canin, la 25 de lei în interiorul orașului și la 1 leu pe kilometru în exteriorul acestuia. Asta în timp ce, în Capitală, Asociația Cuțu Cuțu încasează 20 de lei pentru un drum dus-întors.

Pentru perioadele în care proprietarii lipsesc mai mult de acasă, au apărut, în multe zone din țară, hotelurile pentru animale. „Este o afacere sezonieră, nu poți trăi exclusiv de pe urma ei. Avem perioade, în special de sărbători și vara, în iulie și august mai ales, când suntem la capacitate maximă, dar și unele în care nu avem niciun client“, dezvăluie Luisiana Băldean, proprietara Pet Hotel din Cluj-Napoca. De-a lungul anilor, aici au fost cazați, uneori chiar și trei luni la rând, câini, pisici, iepurași sau porcușori de Guineea. În pensiunile pentru necuvântătoare tarifele sunt, în general de câteva zeci de lei pe zi.

 Diamante canine
Nu întotdeauna viața alături de un animal de casă e liniștită. Sunt, de pildă, exemplare cu personalitate puternică, ce trebuie educate, iar pentru asta funcționează școli de dresaj, ale căror tarife încep de la 25 de lei pe ședință sau 1.000 de lei pentru întregul pachet. Iar pentru necuvântătoarele cu probleme de sănătate există clinici veterinare, unele dintre ele dotate mai bine decât multe spitale pentru oameni: camere de gardă, aparate ecograf, laboratoare de analiză, săli de operație, săli de fizioterapie, cabinete stomatologice. Nu în ultimul rând, în Capitală, dar și în alte orașe există și ambulanțe veterinare, care se deplasează la domiciliul animalului bolnav.

Dar ce se întâmplă când nici cei mai buni veterinari nu mai pot face nimic? Mulți proprietari de animale aleg căi mai mult sau mai puțin civilizate de a scăpa de corpurile lipsite de viață. Un om de afaceri hunedorean a înființat, cu sprijinul autorităților locale, cimitirul pentru animale „Rămas bun“. „Am deschis în acest an și avem la dispoziție spațiu pentru 3.000 de animale mici. Deocamdată, au fost îngropați aici șapte căței, ai căror stăpâni locuiesc în Hunedoara, Deva și Sebeș, dar primim semnale că idea noastră este bună și că răspundem unei necesități“, spune Cosmin Bodrean. El arată că plănuiește să înființeze cimitire pentru animale în Sibiu și Cluj și să francizeze afacerea în cât mai multe orașe din România.

Deocamdată, mai există un singur cimitir de acest gen, în București. La „Raiul animalelor“ se oferă servicii de înhumare ori incinerare, dar și de transformare a unor părți din corpul acestora sau a cenușii în diamante artificiale. Iar proprietarii pensiunii pentru animale Bella din Capitală pregătesc deschiderea altuia, pe Șoseaua Alexandriei.

Practic, nu există moment din viața unui animal de companie care să nu facă obiectul unei afaceri. Dimensiunile exacte ale pieței autohtone sunt greu de estimat, însă, dacă luăm în calcul datele unui sondaj din 2007, care arătau că circa 40% din gospodăriile urbane (cam 1,6 milioane) dețineau cel puțin un câine sau o pisică de rasă, și estimăm cheltuielile medii lunare pentru hrana și îngrijirea acestora la 20 de euro, ajungem la circa 400 de milioane de euro pe an. O sumă încă mică față de cea alocată în statele occidentale, dar deloc de neglijat.
 
Plănuim să înființăm cimitire pentru animale în Sibiu și Cluj și să francizăm afacerea în cât mai multe orașe din România, Cosmin Bodrean, patron „Rămas bun“.