Deşi este responsabilitatea Băncii Centrale a Greciei să închidă băncile care se confruntă cu probleme financiare, Comisia Europeană are un cuvânt de spus, în conformitate cu reglementările privind ajutoarele de stat, care îi permit să refuze o cerere de salvare a unei instituţii de creditare dacă UE consideră că este prea costisitoare pentru a fi salvată – forţând efectiv închiderea băncii.
În timpul crizei financiare, Comisia Europeană a folosit extrem de rar atribuţiile sale privind ajutoarele de stat şi puţine bănci europene au fost închise. Dacă ar utiliza aceste atribuţii în Grecia, această abordare ar reprezenta o atitudine mult mai agresivă în gestionarea crizei datoriilor.
O sursă din UE susţine că atribuţiile Comisiei privind ajutoarele de stat ar putea fi utilizate şi pentru închiderea unor bănci din Spania şi Portugalia. ”Intrăm într-o nouă fază cu Grecia, Spania şi Portugalia. Unele bănci vor fi închise, iar la altele va fi redusă activitatea. Întotdeauna va fi un echilibru”, a declarat sursa, care a adăugat: ”Dacă există stabilitate financiară, atunci poţi salva o bancă, dar suntem acum departe de acest moment în anumite state. În timp, ATEbank va trebui închisă sau va fi redusă activitatea”.
Reprezentanţii ATEbank şi Băncii Centrale a Greciei au refuzat să comenteze, iar Ministerul de Finanţe de la Atena a dezminţit informaţiile. Anul trecut ATEbank nu a reuşit să treacă testele de stres derulate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
Dacă ATEbank va fi închisă, nu va însemna că întregul sistem bancar din Grecia este în colaps. Alte bănci elene importante nu se confruntă cu acelaşi pericol şi ar putea beneficia de majorarea capitalului. Nicio decizie nu va fi luată până după alegerile din 17 iunie din Grecia.
Principalele patru bănci greceşti trebuie să prezinte în termen de trei luni planuri de restructurare care să cuprindă reduceri salariale sau închideri de agenţii, a anunţat recent Fondul de stabilitate financiară din Grecia (HFSF).
Obligaţia băncilor elene de a se restructura vine după ce luni acestea au primit o injecţie de capital în valoare de 18 miliarde de euro de la Fondul european de stabilitate financiară în vederea recapitalizării lor. National Bank of Greece a primit 7,43 miliarde de euro, Alpha Bank a primit 1,9 miliarde de euro, EFG Eurobank a primit 3,97 miliarde de euro, iar Piraeus Bank a beneficiat de o injecţie de 4,7 miliarde de euro, toate sub forma de obligaţiuni.
În conformitate cu termenii celui de-al doilea plan de sprijin convenit de Grecia şi creditorii săi în luna martie, o sumă de 25 miliarde de euro a fost prevăzută pentru recapitalizarea băncilor greceşti, care au înregistrat pierderi de aproximativ 28 de miliarde de euro în urma operaţiunii de restructurare a datoriilor Greciei. (Sursa: Agerpres)