Cu toate că majoritatea românilor îşi doresc să plătească creditele sau facturile la utilităţi şi telefon, aproape 80% dintre cei care înregistrează restanţe au ajuns în această situaţie din cauze unor evenimente neprevăzute, şi mult mai puţini din cauza supraestimării situaţiei lor financiare, potrivit unui studiu prezentat de compania de colectare creanţe Kruk International. Pe de altă parte, românii preferă în majoritatea lor să se consulte cu familia sau prietenii pentru găsirea unei soluţii în caz de restanţă şi foarte puţin cu creditorii sau specialiştii în recuperare creanţe.
Pentru a observa care e atitudinea debitorilor, Kruk International a comandat un studiu multicultural în principalele ţări în care are prezenţă – România, Cehia şi Polonia.
Potrivit studiului, 1 din 4 românia (25%) recunoaşte că are probleme la plata în timp a obligaţiilor financiare, în vreme ce numai 1 din 8 cehi şi 1 din 10 polonezi recunoaşte că ar avea aceeaşi problemă.
Totodată, 1 din 7 români (15%) au spus că au făcut un credit nou pentru a plăti unul anterior. Ceva mai puţini, dar cu un procentaj semnificativ, cehii (13%) şi polonezii (9%) au recunoscut că au făcut cel puţin o dată un credit nou pentru a stinge altul vechi.
Evenimentele neprevăzute, principala cauză a restanţelor românillor
Mult mai mult decât cehii şi polonezii, românii sunt convinşi că persoanele afectate de datorii restante sunt mai ales acelea care au ajuns în dificultate financiară în mod accidental, de exemplu din cauza pierderii locului de muncă, scăderii salariilor, bolilor sau deceselor/accidentelor. Astfel, 78% din români cred că aceste evenimente neprevăzute sunt cauza pentru care debitorii au ajuns să înregistreze restaţe la plata obligaţiilor, în vreme ce 41% dintre cehi sau 50% dintre polonezi au acceaşi părere, arată studiul.
Interesant este faptul că doar 6% dintre românii consideră că s-a ajuns la întârziere la plată din cauza supraestimării situaţiei financiare, pe când 30% dintre cehi consideră că un motiv important al îndatorării este nesăbuinţa, iar în rândul polonezilor aceasta are o pondere de 15%.
Chiar şi în ceea ce priveşte procentul celor care în momentul contractării datoriei ştiau că vor avea dificultate la plată, românii stau ceva mai bine (cu 6%) decât cehii (8%) şi polonezii (17%).
Un alt motiv indicat pentru îndatorare a fost faptul că debitorii preferă să îşi cumpere alte lucruri pentru ei şi să amâne plata obligaţiilor curente, românii stând şi aici cel mai bine (cu 6%), prin comparaţie cu cehii (14%) şi polonezii (9%).
Cu cine vorbim dacă ajungem să avem datorii restante
Românii au cea mai mare încredere în membrii familiei sau prieteni pentru a-i ajuta să-şi rezolve problemele financiare, 63% dintre ei indicând acest lucru, în vreme ce la cehi şi polonezi familia e consultată doar în 34%, respectiv 38% din cazuri.
Creditorii sau experţii în recuperare creanţe sunt consultaţi de numai 6% dintre românii cu restanţe, pe când cehii îi preferă în cotă de 29%, iar polonezii într-o pondere de 30%.
Totodată, 22% dintre români au declarat că ştiu foarte bine ce au de făcut când au restanţe, depăşind la acest capitol pe cehi şi polonezi, ambii cu 18%.
Ceea ce au în comun cele trei ţări este că peste 90% dintre respondenţi ar dori să solicite companiilor de colectare prezentarea opţiunilor pe care le au şi se aşteaptă ca acestea să-i ajute în privinţa plăţii datoriilor.
„Reprezentanţii Kruk discută cu clienţii cu datorii şi le stabileşte o rată optimă, pe care aceştia să o poată plăti lunar, fără a-şi afecta cheltuielile lunare. Singura soluţie e restructurarea datoriei, care înseamnă un nou scadenţar lunar cu o rată pe care clientul o poate susţine. Ea se stabileşte după deducerea din venituri a cheltuielilor de zi cu zi – întreţinere, chirii, rate la alte credite, mâncare etc”, a explicat Isabela Iacob, managing direrector al Kruk International.