La nici 16 ani împliniți, Nina, fiica unui executiv dintr-o importantă agenţie de PR din Bucureşti, a renunțat să mai mănânce alimente ce conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară, ovăz și orz. Regimul nu e ușor – glutenul e prezent nu doar în aproape fiecare fel de mâncare semipreparată din comerț, ci și în medicamente sau rujuri. Dar de ce să-ți schimbi astfel viața? Totul a pornit în urmă cu un an, când doctorii au descoperit că Nina are o problemă de imunitate a intestinului subțire, cauzată de o reacție la o componentă a glutenului, gliadin. Singurul tratament e un regim fără gluten. Deci, la revedere pizza, la revedere înghețată.
Pentru Nina și alți 1.300 de români (dintre care 1.000 de copii), înregistrați oficial în statisticile Ministerului Sănătăţii cu boala celiacă (enteropatia glutenică – n.red.), abținerea de la gluten e obligatorie, dacă vor să prevină disconfortul digestiv și afecțiunile intestinale pe termen lung. Dar piața românească de alimente fără gluten are o bază potențială de consumatori mult mai mare – specialiștii estimează că numărul real al persoanelor cu intoleranță la gluten (încă nedepistate) reprezintă 2% din populație. Mai exact, circa 380.000 de oameni. „Se credea, pe vremuri, că e o boală a copilăriei. De fapt, poate fi declanșată la orice vârstă, de orice. S-a dovedit că 1 din 50 de adulți suferă de ea“, comentează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.
Însă ei nu sunt singurii ce evită această proteină comună. Printre adepții regimului se numără și părinții copiilor cu sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție (ADHD) și autism, gravide, persoane cu alergii. Mai mult, glutenul a devenit noua „oaie neagră“ a dietelor. Fără vreo motivație științifică, cei care țin cure de slăbire spun și ei „nu“ acestei proteine.
Ține această tendință mai mult de modă decât de sănătate?
„Poate fi o dietă foarte sănătoasă“, explică nutriționistul Mihaela Bilic, pentru că, dacă presupune mai puține alimente coapte și procesate și mai multe legume, poate contribui la o stare mai bună de sănătate, pe ansamblu. În plus, cerealele-surogat precum quinoa au mai multe nutrimente decât făina albă rafinată. Și dacă, acum câțiva ani, alimentele fără gluten pătrundeau greu în magazine, acum nu mai sunt o raritate; inclusiv restaurante, precum Fibrio, oferă meniuri fără gluten, iar în joc au intrat și producători cu renume.
De pildă, Dobrogea Grup vinde pâinea și prăjituri cu nucă și stafide, fără gluten, iar clujenii de la Sam Mills au ajuns să dețină cea mai mare capacitate de producție de paste fără gluten din lume. „Putem produce până la 2.000 de tone de paste lunar“, explică Angela Bercean, directorul executiv al Sam Mills; pastele lor se vând, în farmacii din țară și străinătate, și cu 6 euro.
Deloc de neglijat e însă și prețul relativ ridicat – mai mare cu 50%, uneori chiar triplu -, în comparație cu produsele convenționale. Marii retaileri sunt și ei atenți la ce se cere și ce ar putea fi rentabil și și-au amenajat raioane specializate. În total, producătorii și comercianții din România au calculat că au vândut produse „fără gluten“ de aproape cinci milioane de euro. E mult? E puțin? Dacă ținem cont de numărul oficial al celor cărora boala le impune diete fără gluten, e mult. Ceilalți cumpără astfel de produse de bunăvoie.
Hipermarketurile confirmă: „Acum, ponderea produselor fără gluten este nesemnificativă, însă vânzările au o creștere foarte mare de la an la an“, susține Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour, explicând că, în primele cinci luni din 2012, retailerul a înregistrat vânzări „mai mari cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut“. Și nu e un caz singular: toți retailerii, de la real,- Hypermarket, Cora, Auchan, Mega Image, Billa, Profi și până la discounteri precum Lidl, își fac planuri legate de alimentele pe care le numesc „de nișă“. Un alt exemplu: vânzările produselor eco, fără gluten și dietetice contribuie cu 3% la cifra de afaceri a Cora.
„În 2011 am înregistrat o creștere de 20% față de 2010“, precizează Simona Şahîn, responsabilă cu sortimentația. E doar o chestiune de timp, conchide Olivia Nechitoaia, proprietara biobunătăți.ro, până ce piața produselor fără gluten „se va transforma dintr-o felie găurită de șvaițer într-o felie compactă de cașcaval“.
29% Creșterea vânzărilor de alimente de nișă, recomandate (mai ales) celor care suferă de afecțiuni medicale
Nișa produselor «fără»
Privită în ansamblu, piața alimentelor pentru diverse diete este extrem de eterogenă ca structură – de aceea este și greu de comensurat. Această piață include și:
ECOLOGICE: Nemodificate generic, produsele sunt cultivate sau fabricate fără niciun gram de substanțe chimice – precum pesticide sau erbicide. Nu au în compoziție E-uri și conțin cu minimum 50% mai multe vitamine, minerale, enzime și fitoelemente comparativ cu alimentele convenționale. Din acest motiv se spune despre ele că previn anumite boli. Românii cumpără produse eco de aproximativ 12 milioane de euro.
LOW FAT: Sunt produsele cu conținut scăzut de grăsimi și sunt recomandate celor cu colesterol mare. Înregistrează vânzări mari și datorită interesului tot mai mare pentru o alimentație sănătoasă.
FĂRĂ ZAHĂR/ SARE: La ora actuală se poate cumpăra varianta „fără zahăr“ la, teoretic, orice produs alimentar. Sunt destinate diabeticilor, dar au mare căutare și printre cei care țin cure de slăbire. De asemenea, produsele „fără sare“ sunt recomandate celor cu afecțiuni cardiace, renale și hepatice. Cu câteva excepții (pâinea fără sare, de pildă), în România aproape că nu există astfel de alimente.
