Deşi bonusurile salariale sunt cele mai apreciate de către angajaţi - însă cele mai costisitoare pentru companii - pensiile facultative au cel mai convenabil regim fiscal, fiind deductibile total
Puţini angajaţi ştiu că patronii lor cheltuiesc 183 lei pentru fiecare 100 lei dată ca salariu net. De asemenea, şi mai puţini ştiu că pentru fiecare bonus salarial, asigurare de viaţă, abonament de sănătate la o clinică privată, maşină de serviciu, angajatorul plăteşte încă 83%. Dintre toate beneficiile, doar tichetele-cadou sau de masă şi pensiile facultative au un regim fiscal favorabil angajatorilor. Atunci cum se explică slaba penetrare a pensiilor facultative?
„În alegerea beneficiilor oferite angajaților, joacă un rol important, pe de-o parte, costurile adiționale generate (taxe și alte contribuții), precum şi modul în care angajații le apreciază, dar și tradiția de a oferi astfel de beneficii“, spune Radu Brăgarea, director general Eureko Pensii.
„Pensiile facultative sunt, în acest moment, beneficiul extrasalarial cu cel mai favorabil tratament fiscal pentru angajatori, ceea ce se traduce în principal printr-un cost mai redus față de alte beneficii, fie că vorbim despre tichetele de masă, tichetele-cadou, asigurările private de sănătate sau alte produse“, spune Marius Popescu, CEO ING Pensii.
Brăgărea spune şi el că, din punct de vedere fiscal, contribuțiile plătite de angajatori la fondurile de pensii facultative sunt instrumentul perfect de motivare a angajaților, întrucât acestea sunt scutite de la plata impozitului pe profit și de la calculul contribuțiilor pentru asigurările sociale, adică întreaga sumă cheltuită de angajator se regăsește în contribuția pentru pensia facultativă.
Suma maximă cu care un angajator poate contribui este de 15% din venitul salarial, dar nu mai mult de echivalentul a 400 euro anual (circa 150 lei/lună) pentru un angajat.
De ce Pilonul III e cu mult sub potenţial
În prezent, penetrarea pensiilor private facultative (Pilonul III) este de sub 5% din potenţial, dacă ne raportăm la numărul de participanţi la pensiile private obligatorii (Pilonul II).
Dacă pensiile facultative sunt cele mai rentabile beneficii ce pot fi oferite de către angajator angajaților, de ce nu apelează la această soluție tot mai multe companii? Pun angajații preț mai mare pe cash, mașină de serviciu, asigurări de viață, abonamente de sănătate, bonuri de masă decât pe pensii facultative? Să fie o problemă de conștientizare a necesității economisirii pentru pensie? Sau și una de comunicare, poate prea slabă, din partea asigurătorilor și autorităților?
Brăgărea spune că motivele enumerate anterior sunt corecte, dar consideră că principala cauză a faptului că pensile facultative nu au cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani este situația economică dificilă, în care accentul se pune pe stabilitatea afacerii pe termen scurt.
De aceeaşi părere este şi CEO ING Pensii. „Contextul economic dificil, precum şi frământările de pe piaţa muncii din ultimii trei ani, au făcut dificilă adoptarea pe scară mai largă a pensiilor facultative, la fel cum a fost şi cazul altor beneficii extrasalariale“, explică Marius Popescu. Totuşi, el estimează că, odată cu recuperarea economică mai rapidă în anii următori, pensiile facultative se vor reînscrie pe o traiectorie ascendentă, accelerată chiar de regimul fiscal extrem de favorabil.
Pont
Dacă angajatorul nu v-a făcut o pensie facultativă, rugaţi-l să vă reducă salariul net cu 88 de lei şi să vă vireze din partea lui 150 lei la Pilonul III. Câştigul va fi de ambele părţi. Veţi avea un beneficiu net cu 62 lei mai mare, iar angajatorul un cost cu 9 lei mai mic. Spre exemplu, un salariu net de 2.455 lei îl costă pe un angajator 4.471 lei. Ulterior, beneficiul net al salariatului va fi de 2.517 lei (2.367 lei net şi 150 lei pensie P III), iar costul total al angajatorului va scădea la 4.462 lei.
