Uniunea Europeană nu va institui o taxă pe tranzacţiile financiare aplicabilă în toate cele 27 de state membre, au concluzionat, vineri, la Luxemburg, în cadrul Consiliului ECOFIN, miniştrii europeni de finanţe, care nu au ajuns la un acord pe acest subiect, dar au deschis calea adoptării unei asemenea taxe de un număr restrâns de state UE, printre care Franţa şi Germania, potrivit presei internaționale.
”Taxa pe tranzacţiile financiare propusă de Comisie nu a primit sprijinul unanim al statelor, aşa cum este obligatoriu”, a subliniat ministrul danez al finanţelor, Margrethe Vestager, care a prezidat reuniunea, citată de Agerpres. O cooperare consolidată necesită participarea a cel puţin nouă state din UE, dar la reuniunea de vineri numai şase şi-au exprimat în mod clar intenţia de a aplica o asemenea taxă: Germania şi Franţa, principalele promotoare ale iniţiativei, plus Austria, Belgia, Portugalia şi Slovenia. Grecia, Slovacia şi Estonia s-au declarat ”deschise” acestei posibilităţi, în timp ce Finlanda, care a susţinut iniţial ideea, a anunţat că mai trebuie să se gândească.
În schimb, Marea Britanie, Suedia, Olanda şi Irlanda s-au opus categoric, mai ales dacă taxa nu se va aplica şi pe alte pieţe financiare din lume, cum ar fi cele din Asia sau SUA. Spania şi Italia, care la reuniunea ECOFIN au cerut ”să mai reflecteze asupra problemei”, s-au alăturat Germaniei şi Franţei după summitul cvadripartit care a avut loc în aceeaşi zi la Roma. ”Sunt încântată că aici, noi cei patru ne-am angajat în favoarea unei taxe pe tranzacţiile financiare, întrucât populaţia din ţările noastre consideră că criza a început pe pieţele financiare şi că acestea nu au contribuit suficient la soluţionarea ei”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, la sfârşitul reuniunii la care s-a întâlnit cu liderii Italiei, Franţei şi Spaniei, conform aceleiași surse.
Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, a cărui ţară găzduieşte un important centru financiar, a motivat opoziţia sa prin faptul că această taxă ar conduce la delocalizarea către alte state a activităţilor pe care le vizează. Omologul său suedez, Anders Borg, a recunoscut că şi sectorul financiar trebuie să contribuie la soluţionarea crizei actuale, dar ţara sa continuă să fie reticentă faţă de iniţiativa propusă. Pentru ministrul luxemburghez, Luc Frieden, colectarea mai multor bani sau scumpirea unor tranzacţii cu caracter speculativ ”sunt problematice pentru o ţară care obţine din sectorul financiar 30% din PIB.
Pe de altă parte, statele care susţin taxa încearcă să convingă asupra avantajelor ei. Astfel, ministrul austriac de finanţe, Maria Fekter, în a cărei ţară introducerea acestei taxe este legată de ratificarea în parlament a Mecanismului European de Stabilitate (MES), a cerut tuturor ţărilor care aprobă iniţiativa să meargă pe calea cooperării consolidate, ideea sprijinită şi de omologul său german, Wolfgang Schauble, mai ales că opoziţia din Germania condiţionează sprijinul său pentru ratificarea Tratatului fiscal european de adoptarea respectivei taxe, potrivit Agerpres.
Pentru a se decide, statele care încă ezită ”trebuie să ştie ce fel de taxă se va aplica”, şi anume dacă este vorba de cea propusă de Comisia Europeană sau dacă va fi o altă taxă, eventual aplicată ”în mod limitat”, a spus un diplomat în urma discuţiilor.Proiectul iniţial al Comisiei propunea o taxă de 0,1% pentru acţiuni şi obligaţiuni şi de 0,01% în cazul altor produse financiare, ceea ce ar fi generat venituri anuale de 57 de miliarde de euro pe ansamblu UE. Ultima propunere vorbeşte despre o introducere etapizată a taxei, numai pentru acţiuni şi obligaţiuni. Nu este clar nici dacă sumele colectate vor ajunge în bugetele naţionale sau vor avea alte destinaţii.