”Acesta este următorul mare proiect pentru naţiunea noastr. Este doar începutul muncii dificile ce stă în faţa noastră”, a declarat ministrul polonez al trezoreriei, Mikolaj Budzanowski. Potrivit lui, eforturile se vor focaliza asupra obiectivului deschiderii a trei mine de gaze de şist până în 2015. Gazele de şist combinate cu rezervele convenţionale din Polonia ar putea acoperi cererea de gaze naturale a ţării timp de 35-65 de ani, potrivit Institutului Polonez de Geologic.
Varşovia speră ca gazele de şist să reducă dependenţa de ceea ce consideră a fi gazele naturale scumpe din Rusia. Optimismul crescând a fost înlocuit însă de un pesimism moderat, după ce Exxon Mobil Corp (XOM) a decis să se retragă din operaţiunea de explorare din ţara central-europeană, fapt ce a determinat speculaţii privind care investitor din sectorul privat va fi următorul care va face acest pas. În aşteptarea unui astfel de scenariu, guvernul polonez a presat companiile pe care le mai controlează să umple potenţialul gol.
Companiile de utilităţi PGNiG SA, PGE Polska Grupa Energetyczna SA, Enea SA şi Tauron Polska Energia SA, precum şi compania minieră de cupru KGHM Polska Miedz SA au convenit să investească pâna la 1,72 miliarde de zloţi (515 milioane dolari), în cooperare, în concesiunea de la Wejherowo, care va include o zonă de aproximativ 160 km pătraţi, au informat ele. Ministerul Trezoreriei deţine pachete de control în toate aceste companii. Companiile mixte cu capital de stat din industrii strategice au realizări amestecate în Polonia, potrivit expertului în domeniul energiei Tomasz Chmal, de la think-tank-ul ”Instytut Sobieskiego”.
Pe de o parte, există succesul operatorului de telefonie mobilă Polkomtel SA, creat cu capital de la KGHM, un predecesor de PGE, şi al rafinăriei PKN Orlen, alături de Vodafone Group PLC (VOD), iar pe de altă parte, un post de televiziune, Telewizja Familijna SA, care s-a implicat în politică şi a eşuat. ”Totuşi, aceste companii îşi pot permite. Nu este vorba de bani mulţi. Nu este ca atunci când s-ar implica în construirea unei centrale nucleare”, a declarat Chmal.
Directorul executiv al PGNiG, Grazyna Piotrowska-Oliwa, a refuzat să detalieze cum vor împărţi costurile şi potenţialele profituri cele cinci companii, explicând că acest lucru ”dă pe faţă” cărţile companiei sale în cadrul negocierilor pe care le conduce PGNiG privind alte potenţiale companii mixte din domeniul gazelor de şist. PGNiG este de aşteptat să contribuie cu licenţele sale şi cu know-how, în timp ce companiile de utilităţi energetice sunt de aşteptat să cumpere gazele care urmează să fie produse în viitor, pentru a alimenta centralele electrice pe bază de gaze pe care intenţionează să le construiască în schimbul finanţării. Compania minieră de cupru KGHM, care beneficiază în prezent de preţul mare la cupru, este de aşteptat să-şi asume o mare parte a finanţării, precum şi să furnizeze expertiza de inginerie minieră.
PGNiG este încurajată de forajul iniţial din nordul Poloniei şi speră ca producţia de gaze de şist să fie viabilă comercial, permiţând Poloniei să repete ”mina de aur” adusă SUA de gazele de şist în ultimii ani, a declarat Piotrowska-Oliwa. ”Licenţa de la Wejherowo [pe coasta Mării Baltice], este considerată bijuteria coroanei”, a spus ea. PGNiG deţine 15 licenţe de explorare, răspândite de-a lungul centurii de gaze de şist din Polonia, care merge în diagonală de la coasta Mării Baltice, în nord, spre graniţa de sud-est cu Ucraina.
Cele cinci companii, toate listate la Bursa din Varşovia, vor avea nevoie de patru luni pentru a conveni asupra detaliilor cooperării lor, au informat ele. ”Există impresia unei presiuni din partea guvernului, dar aceasta este prerogativa sa”, a spus Chmal. (Sursa: Agerpres)