Criza politică din România s-a adâncit vineri după ce parlamentul de la Bucureşti a votat pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, în contextul criticilor internaţionale tot mai ample în privinţa a ceea ce pare a fi o tentativă a guvernului de a uzurpa puterea şi de a submina tânăra democraţie a ţării, scrie ziarul american New York Times.
Suspendarea a fost doar primul pas printre multe altele pe care vocile critice susţin că premierul Victor Ponta i-a făcut în ultimele luni pentru a-şi consolida autoritatea. Coaliţia aflată la guvernare i-a demis deja pe preşedinţii ambelor camere ale parlamentului – o acţiune pe care opoziţia a numit-o neconstituţională – şi l-a înlocuit pe Avocatul Poporului, care are puterea de a sesiza Curtea Constituţională în privinţa legislaţiei de urgenţă.
Judecătorii Curţii Constituţionale au fost ameninţaţi cu înlăturarea, scrie New York Times, deşi ulterior s-a renunţat s-a renunţat la idee după valul de indignare internaţională stârnit. Dar premierul Ponta a redus puterea Curţii şi a mers mai departe cu procedura de suspendare.
Victor Ponta şi Uniunea Social-Liberală (USL) susţin că Traian Băsescu a încălcat constituţia şi îl acuză că ar fi acţionat ca un dictator, deşi prerogativele preşdintelui sunt limitate în România comparativ cu cele ale primului ministru, notează publicaţia americană, care apreciază în continuare că verdictul Curţii Constituţionale a fost că Băsescu nu a încălcat legea fundamentală.
În pasul următor, votanţii din România vor decide printr-un referendum programat la 29 iulie dacă Băsescu va rămâne sau nu preşedinte. Este pentru a doua oară când Traian Băsescu – fost căpitan de navă, cruciat al luptei anticorupţie şi o figură politică ce a creat polarizare – se confruntă cu un referendum pentru înlăturarea din funcţie. Un referendum similar a eşuat în 2007, când 74% dintre alegători s-au opus demiterii preşedintelui, observă NY Times.
Însă asocierea lui Băsescu cu programe de austeritate detestate l-a costat mult din popularitate, iar sondajele de opinie indică faptul că ar putea pierde de această dată. Clasa politică din România este divizată de rivalităţi personale amare, iar publicul a ieşit în stradă în proteste de multe ori distructive împotriva măsurilor de austeritate şi a stagnării creşterii.
Parlamentul a votat deja o lege care va uşura înlăturarea preşedintelui prin referendum, demiterea şefului statului necesitând votul majorităţii celor care participă la vot şi nu a celor înscrişi pe listele electorale.
După recesiunea din 2009, România a fost nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut de urgenţă, pentru acordarea căruia a fost necesar ca guvernul să ia măsuri drastice pentru combaterea deficitului, printre care reducerea salariilor în sectorul de stat şi creşterea TVA. Recentele tulburări politice şi avertismentele severe din partea lideilor externi au făcut ca moneda naţională să atingă un nou minim istoric faţă de euro.
Situaţia din România este doar ultimul exemplu de instabilitate şi de slăbire a instituţiilor democratice din fostul bloc comunist, comentează New York Times. Grupurile societăţii civile l-au criticat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru subminarea democraţiei în ţara sa. Însă atenţia liderilor europeni pare să fie atât de absorbită de criza din zona euro, încât problemele din alte părţi par să atragă atenţia numai când ajung la un punct critic.
‘Există un trend politic tot mai mare de a pune accentul numai pe zona euro’, a declarat pentru cotidian Hugo Brady, cercetător în cadrul Centrului pentru reformă europeană. ‘Aproape că e ca şi cum ar exista o Uniune Europeană formată din 17 membri şi celelalte ţări cu problemele lor’, a adăugat el.
Sursa: Agerpres