Alegerea pentru următorul magazin IKEA va fi simplă: Cluj sau Timișoara, singurele orașe din provincie cu peste 300.000 de locuitori, dacă ar fi să ne luăm după indiciul dat de Cornel Oprișan
2,8 milioane de persoane trec pragul IKEA în fiecare an. „Nu oricine se poate lăuda cu o asemenea performanță în România. Calculând, zilnic vin la magazinul din Băneasa câteva mii bune de potențiali clienți“, spune un angajat al celui mai mare retailer de mobilă de la noi, mândru că lucrează la IKEA încă de acum cinci ani, de când retailerul suedez a intrat în piață. Subliniază „magazinul din Băneasa“ cu gândul la orașul unde ar putea fi deschis următorul.
Nu își poate da „cu presupusul“ vizavi de acest subiect „delicat“. Știe și el, „ca toată lumea, ce s-a scris prin presă“, informații demontate, rând pe rând, de Cornel Oprișan, retail manager IKEA România.
„Acum ne aflăm în faza de prospectare pentru a găsi cea mai potrivită locație pentru următorul magazin, care va fi, cel mai probabil, situat în unul din orașele mari, de peste 300.000 de locuitori“, repetă acesta pentru a-i convinge „pe cei interesați“ că nimic nu e bătut în cuie, iar investiția într-un nou proiect este un proces anevoios, ca o necunoscută dintr-o ecuație greu de rezolvat. Nici chiar când primarul din Cluj-Napoca a declarat că următorul magazin se va deschide în „ograda“ sa, printr-o investiție de 20 milioane de euro, informația nu a fost confirmată de oficialul retailerului. Dar cât ar costa totuși, acum, un proiect de acest gen?
„Investiția necesară pentru un nou magazin variază în funcție de foarte mulți factori – teren, utilități -, așa că nu putem da o sumă exactă. Ca reper, investiția în magazinul din București a fost de 25 milioane de euro“, dă un răspuns orientativ Cornel Oprișan.
Creșteri de peste 10% anul trecut
Până vom afla unde și când va apărea în piață un al doilea magazin, un lucru este cert: IKEA continuă să fie prezentă în mintea publicului poate și datorită promovării pe care unii experți în marketing o cataloghează „agresivă“, iar alții „naturală“. Și, oricâte păreri „contra“ vor apărea, alimentate și de produsele pe care retailerul le retrage, din când în când, din cauza unor defecte – „Așa se întâmplă când lucrezi cu un asemenea volum“, dă o explicație scurtă managerul unei companii concurente – este clar că, în curând, IKEA va anunța vânzări în creștere.
„Anul trecut, pe 31 august (n.red. – anul de catalog 1 septembrie 2010 – 31 august 2011), ne-am înscris în prima treime a magazinelor IKEA din lume, adică între piețele care au înregistrat creșteri, cu vânzări de 361,8 milioane de lei (TVA inclus), ceea ce a însemnat o creștere cu 10,5% față de anul de catalog precedent“, mai spune Cornel Oprișan. Ca o paranteză, potrivit datelor jucătorilor din domeniu, industria locală de mobilier este estimată la 700 milioane de euro, mulți producători fiind, în același timp, și retaileri.
Că intrarea în piață a brandului IKEA a schimbat modul în care concurența își promovează produsele este deja un lucru știut, cu atât mai mult cu cât mulți dintre producătorii locali sunt parteneri de afaceri pentru IKEA. „Există aproximativ 40 de companii din România care produc pentru magazinele IKEA din întreaga lume, inclusiv pentru cel din București“, explică oficialul companiei, în contextul în care 5% din marfa vândută pe piața românească provine de la furnizori locali.
Rețeta IKEA, unde clientul are și el partea lui de implicare – „își ia singur mobila din raft, o transportă acasă și o asamblează el însuși, economisind bani“ – ar putea fi aplicată de mai mulți jucători din piață și, cine știe? Poate vor avea același succes.