”Aşteptăm confirmarea angajamentului premierului Victor Ponta, făcut în întrevederea de joi cu preşedintele Barroso. Până acum nu am primit oficial scrisoarea finală cu răspunsuri, pe care partea română s-a angajat să o trimită până astăzi cel mai târziu, dar o aşteptăm în cursul acestei zile”, a spus Olivier Bailly, purtător de cuvânt al executivului UE.
Potrivit unor surse europene, principalele chestiuni incluse pe lista întrebărilor adresate guvernului român de către Comisia Europeană se referă la redarea puterilor Curţii Constituţionale cu privire la verificarea constituţionalităţii deciziilor adoptate de Parlament (ceea ce înseamnă abrogarea ordonanţei de urgenţă 38), excluderea utilizării ordonanţelor de urgenţă pentru deciziile ce afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului, respectarea imediată a tuturor deciziilor CCR şi absenţa acordării de graţieri prezidenţiale în timpul preşedinţiei interimare a ţării.
Conform aceloraşi surse, mai multe întrebări ale Comisiei Europene ar viza respectarea supremaţiei legii şi a independenţei sistemului judiciar. Executivul UE doreşte ca în România să se evite publicarea selectivă a deciziilor în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi în special pentru a evita aplicarea deciziilor judiciare.
Premierului Victor Ponta i s-a mai cerut, în discuţiile avute joi la Comisia Europeană, restabilirea regulilor privind majoritatea necesară validării rezultatelor referendumului (ceea ce se traduce prin abrogarea ordonanţei de urgenţă nr.41).
De asemenea, pentru restabilirea încrederii, trebuie avute în vedere numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijin transpartinic şi nicio numire în posturile de procuror general al României şi de procuror şef al DNA în perioada preşedinţiei interimare a ţării. În acest sens, procedurile urmate ar trebui să fie publice şi transparente cu candidaturi bazate pe criterii profesionale şi de integritate şi pe experienţă în măsuri anticorupţie.
O altă cerere formulată de executivul UE este ca în posturile de miniştri să fie numite persoane împotriva cărora nu există decizii negative privind integritatea, iar în cazul în care există astfel de decizii respectivii miniştri ar trebui să demisioneze, au precizat sursele.
În plus, potrivit aceloraşi surse europene, aceeaşi măsură a demisiei ar trebui urmată şi în cazul parlamentarilor pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea şi conflictul de interese sau condamnări definitive pentru corupţie la nivel înalt.
Răspunsurile părţii române ar urma să fie analizate şi se va ţine cont de ele în elaborarea raportului Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), pe care executivul UE îl va prezenta în 18 iulie.
În cadrul MCV, introdus la aderarea României şi a Bulgariei la UE în ianuarie 2007, Comisia Europeană adoptă în fiecare an câte două rapoarte privind progresele în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cele două ţări. Raportul CE din luna februarie are un caracter pur tehnic, iar cel din iulie conţine şi aprecieri politice. Raportul CE de miercuri va fi unul cuprinzător, care va include o analiză detaliată a rezultatelor obţinute de România şi Bulgaria în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cei cinci ani trecuţi de la intrarea celor două ţări în Uniunea Europeană. (Sursa: Agerpres)