De la 1 iulie, contribuţiile sociale la pensii şi sănătate datorate de persoanele fizice vor trece în administrarea ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), după ce anterior erau direct administrate de casele de asigurări sociale (Casa Naţională de Pensii, Casa Naţională de Sănătate etc.).
Ce înseamnă acest lucru? „Din punctul de vedere al obligaţiilor către stat, această modificare nu înseamnă nimic. Din punctul de vedere al administrării, să ne aşteptăm la una mai bună, o mai bună colectare, inclusiv la o îmbunătăţire a modului de calcul şi de plată“, spune avocatul Gabriel Biriş, expert în fiscalitate. Pentru persoane fizice autorizate şi profesiile liberale, s-au calculat deduceri şi impozitul pe venit, dar nu au verificat dacă au plătit la Sănătate, de exemplu, spune Biriş. „Acum, toţi sunt buni de plată, cu tot cu penalităţi. Şansa de a scăpa cu ele neplătite scade foarte mult“, adăugă el.
Plata obligaţiilor pe stil vechi, la latitudinea datornicilor
„Până la 1 iulie 2012, casele de sănătate, Casa Naţională de Pensii Publice etc. aveau atribuţii în colectarea şi administrarea contribuţiilor sociale datorate în mod obligatoriu de persoanele fizice. În practică, nu au fost controale regulate şi stricte din partea acestor autorităţi în vederea verificării persoanelor fizice care, potrivit legii, datorau contribuţii sociale (fie ele de sănătate sau pensie).
Ocazional, se auzea de câte o iniţiativă privind controale tematice (de exemplu, pe partea de contribuţii de asigurări de sănătate datorată, dar neplătită mulţi ani de anumite categorii de persoane fizice autorizate şi alţi liber-profesionişti), dar nu a fost un proces constant şi consistent“, spune Alex Milcev, partener Ernst & Young. În schimb, colectarea contribuţiilor sociale la nivel de angajator era şi până acum în sarcina ANAF.
În general, datoriile de asigurări sociale se înregistrau la nivel de persoane fizice care aveau obligaţia, conform legii, să se înregistreze în acest scop, însă nu făceau acest lucru.
„Deşi reglementări legislative exis­tă, probabil o lipsă de comunicare/coordonare cu ANAF a făcut ca  aceste contribuţii să nu fie achitate la timp sau deloc. Ar fi fost de mare ajutor dacă autorităţile fiscale ar fi dus la timp o campanie de „educare“ în acest sens, ajutându-i pe contribuabili să înţeleagă mai bine ce, când şi cum au de plătit, ca să nu se ajungă la asemenea datorii, dar aşa ceva nu s-a făcut în aşa fel încât să aibă impact“, menţionează specialistul Ernst & Young.
„Zece ani de zile am ratat ­printr-un singur formular, care trebuia să solicite de la toate PFA şi profesiile liberale impunerea plăţii la sănătate. Era nevoie de o singură linie“, declară Biriş.
Ce ne aşteaptă
„În practică, am văzut cazuri când persoanele fizice în cauză (PFA, care realizau venituri din drepturi de autor, profesii libere etc.) încheiau contractele de asigurare cu întârziere şi ulterior, autorităţile calculau majorări de întârziere.  Cu siguranţă sunt multe cazuri şi acum când asemenea datorii încă nu au fost scoase la iveală, şi în aceste cazuri poate fi doar o chestie de timp până ce un control fiscal o să le identifice“, explică Milcev.
Întârzierile la bugetul de pensii şi sănătate vor deveni din ce în ce mai rare.
„Lucrul ăsta nu o să se mai întâmple. Acum sunt toate sub aceeaşi umbrelă. Restanţele la asigurările sociale vor fi de acum mult mai mici. Trebuie să ne fie clar că mai bine plătim la timp decât să ne descopere ei. ANAF blochează acum conturile şi te lasă în fundul gol“, spune Biriş.
De asemenea, cei de la Ernst&Young spun că se aşteaptă la o intensificare a controalelor la nivelul persoanelor fizice şi, în general, la o creştere a ­veniturilor la bugetele de asigurări sociale.

Trebuie să ne fie clar că mai bine plătim la timp asigurările sociale decât să ne descopere ei. ANAF acum blochează conturile şi te lasă în fundul gol.
Gabriel Biriş, avocat, expert în fiscalitate

5,5%
contribuţia la sănătate din partea PFA-urilor şi profesiilor liberale, probabil cea mai desconsiderată obligaţie fiscală