Resursele existente acoperă necesarul „naționalizării“ băncilor grecești din România. Apar totuși legi care să permită utilizarea banilor publici pentru salvarea băncilor
După ce anul trecut a înființat fondul de restructurare al sistemului bancar, administrat de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), în care s-au strâns peste 50 de milioane de lei în primul semestru din 2011, BNR își continuă activitatea prudențială, obținând o ordonanță de urgență care va permite Ministerului Finanţelor să acorde bani, cu împrumut, instituţiilor de credit aflate în dificultate, în situaţia în care resursele Fondului de garantare ar fi insuficiente pentru acoperirea necesarului respectivei instituţii.
Noua lege pregătește sistemul bancar românesc pentru un eventual colaps al băncilor din Grecia, chiar dacă băncile locale cu capital grecesc au un indicator de solvabilitate bun.
Băncile din Grecia recapitalizate în luna mai rămân sub controlul acţionariatului privat cel puţin până în luna septembrie, dată după care în structura acționariatului respectivelor bănci ar putea intra statul elen, dacă nu va ajunge și el în default. Statisticile internaționale arată că, teoretic, fără un nou ajutor de la UE, statul grec ar intra în incapacitate de plată la 15 august 2012.
Lipsesc maximum 100 milioane de euro
Astfel, una dintre măsurile de stabilizare constă în implicarea FGDB ca administrator-delegat sau acționar al instituției de credit aflate în dificultate. În calitate de acționar, Fondul trebuie să participe la capitalul instituției de credit supuse măsurii de stabilizare într-o proporție care să îi asigure exercitarea controlului asupra respectivei instituții. „În situația în care resursele Fondului de garantare sunt insuficiente, acoperirea necesarului se face prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanțelor Publice“, precizează ordonanța.
Administratorul convoacă AGA pentru a decide reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor anterioare prin emisiunea de noi acțiuni ce urmează a fi subscrise de Fond.
După cum ne-au răspuns reprezentanții FGDB, „la finanțarea măsurilor dispuse de BNR se utilizează resursele fondului de restructurare bancară și, în cazul epuizării acestora, resursele FGDB“. Totalul resurselor FGDB la sfârșitul lunii iunie a fost de 2,9 miliarde de lei. Totalul depozitelor garantate la instituțiile de credit participante la FGDB (33 instituții) a fost de 143 miliarde lei. Gradul de acoperire a expunerii, calculat ca raport între valoarea resurselor proprii ale FGDB destinate garantării depozitelor și valoarea depozitelor garantate, a fost de 1,6%, fiind un grad de acoperire deasupra mediei europene. Deoarece FGDB nu are voie să scadă sub limita de 0,5% din totalul depozitelor garantate, adică 715 milioane de lei, iar sumele strânse la fondul de restructurare sunt undeva la maximum 100 de milioane de lei, FGDB poate contribui la salvarea băncilor cu capital grecesc cu circa 2,2 miliarde de lei, circa 450 milioane de euro.
Totalul capitalurilor sociale deținute de cele cinci bănci cu capital grecesc se ridică la aproximativ 900 de milioane de euro. Pentru ca statul să devină acționar în băncile grecești din România, ar avea nevoie de un minimum de 51% din capitalul social al acestora. Ținând cont de resursele FGDB, din cele aproximativ 500 de milioane de euro necesare lipsesc doar vreo 50 de milioane de euro. Problema rămâne însă cu liniile de credit de patru miliarde de euro (mai mult de 3% din PIB), linii de finanțare grecești pentru băncile din România.
Totuși, într-un interviu mai vechi pentru Capital, Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din BNR, spunea că, fără drept de vot, banca-mamă devine captivă la sucursala din România şi nu mai poate retrage niciun ban de la sucursala de aici decât la data scadentă și doar capitalul social la lichidare. Pentru acoperirea diferențelor de 50-100 de milioane de euro și pentru continuarea activității băncilor, chiar dacă ajung anumite linii de credit la scadență, va gira Ministerul Finanțelor.
Oricum, pe fondul problemelor băncilor-mamă în țările de origine, ponderea băncilor cu capital autohton în total sistem este în creștere.
Mugur Isărescu, guvernator, BNR
500
milioane de euro ar costa în primă fază „naționalizarea“ celor cinci bănci românești cu capital grecesc