„Nu sunt convins că va fi foarte uşor de revenit după închiderea crizei politice, dacă se va închide, aşa că vom rămâne în acest palier de depreciere şi de volatilitate, sper eu o conjunctură nefericită internă temporară”, a spus Mitroi.
Efecte negative, dar şi pozitive
„Însă haideţi să ne obişnuim de acum, cursul este un indicator foarte clar, un semafor a temerilor economice şi al performanţei economice în general. El deteriorează într-adevăr puterea de cumpărare, creşterea economică. Are foarte multe efecte negative în economie, dar are şi efecte pozitive. Nu vorbesc de efectul de export, ci de efectul de disciplină, de inducere a unei discipline economice mai hotărâte atunci până la un punct. Dacă această depreciere rămâne în continuare în felul acesta eu sunt oarecum mai puţin îngrijorat”, a explicat Mitroi.
Fluxul investiţiilor străine, îngrijorător
„Mai îngrijorat aş fi pe ceea ce se întâmplă în refluxul mondial mai ales european al investiţiilor directe. Evident că dacă nu mai intră bani în ţară, şi nu mai intră pe toate canalele, inclusiv remiterile rezidenţilor, pentru că nouă ne-a scăzut şi Produsul Naţional Brut, nu numai Produsul Intern Brut, asta înseamnă că şi remiterile şi interesul deţinătorilor de bonduri româneşti şi ISD toate sunt stimuli şi factori care nu mai aduc euro în ţară”, a spus Mitroi.
Potrivit acestuia, Banca Naţională a României are o cantitate limitată de interes ca să susţină la nesfârşit un curs.
„Un curs poate avea şi influenţe asupra dobânzilor şi este o influenţă de tipul hipertensiune, îi spun eu. Odată ce au urcat dobânzile, mai ales pe termen mediu şi lung, ele coboară destul de greu şi avem experienţa statelor mediteraneene. Cursul mă interesează, în primul rând, prin influenţa pe care o are asupra dobânzilor pe termen mediu şi lung”, a adăugat secretarul geenral al CFA.
„ Investiţiile străine directe sunt mult mai importante şi ceea ce se întâmplă cu interesul capitalului de a domicilia aici şi de a finanţa creşterea economică nici nu are cum să fie altfel acum în aceste tulburări care sunt nu numai în România, ci şi în Europa. Trebuie undeva să se vadă această incertitudine. Din nefericire ele nu sunt doar interne, sunt şi externe şi ţin de percepţia capitalului din afară despre ceea ce se întâmplă în România. Nu avem această capabilitate de a rezolva repede problemele şi de a merge înainte. Aşa este preţul pe care îl plătim deocamdată”, a conchis profesorul de economie.