Capital: Cum aţi defini ultimii trei ani de criză pentru businessul Optiplaza?

Paul Licsor: Dificili pentru retail şi pentru piaţa de optică din România. Dar această criză, pe lângă toate neplăcerile pe care le-a creat, ne-a adus şi un plus de experienţă la modul în care am abordat acest tip de business. Am devenit foarte flexibili şi am reuşit să ne adaptăm la condiţiile actuale ale pieţei (…) cifra de afaceri a scăzut brusc după trimestrul al treilea din 2008, dar în ultimii trei ani am reușit să creștem veniturile medii ale magazinelor cu 5-12%.
Ce modificări aţi observat în comportamentul de consum al clientului?
PL: E evidentă scăderea mediei a coşului de cumpărături şi orientarea către produse dintr-un segment de preţ mai scăzut. Ochelarii de vedere fiind consideraţi o necesitate putem spune că activăm pe o piaţă ferită într-o oarecare măsură de problemele legate de criza economică… asta făcând o comparaţie cu alte domenii sau alte segmente din retail.
Ce contribuţie au ochelarii de soare la vânzările totale?

PL: Un procent de 65% din cifra de afaceri e acoperit de către ochelarii de vedere. Ochelarii de soare reprezintă circa 25% din vânzări. Există mari fluctuaţii sezoniere faţă de o medie obişnuită în cazul ochelarilor de soare şi chiar puseuri de 20-25% în cazul lichidărilor de stoc. Deţinem două banduri de magazine – Plusoptic (14) şi Optiplaza (19).
Vă mai extindeţi?
PL: Am deschis anul acesta un magazin în Palas Iaşi. Până la sfârşitul anului vom reloca două magazine și vom deschide încă unul sau două magayine. Intenționăm să extindem lanțul Optiplaza și prin transformarea altor operatori din piață în francize Optiplaza. Cu siguranţă extinderea reţelei va continua , ritmul însă este dictat şi de dezvoltatorii imobiliari prezenţi sau viitori în România. Vizăm, cu precădere, centre comerciale.
Expansiunea se face din fonduri proprii? Credite?
PL: La fel ca majoritatea retailerilor, dezvoltarea iniţială a fost făcută prin accesarea unor linii de credit. Începând cu 2009 -2010,  putem discuta de o reţea de magazine care a ajuns la maturitate şi care are puterea să suporte extinderea din fonduri proprii.
Care este investiţia medie într-un magazin de optică?
PL: Depinde de spaţiu şi dotarile pe care le are acest spaţiu. În cazul unor magazine stradale, nivelul investiţiilor nu poate fi considerat unul foarte mare fiindcă spaţiul nu îl recepţionăm “la roşu”, ci cu un minim de amenajări. În cazul centrelor comerciale, costurile sunt mult mai mari deoarece spaţiile sunt receptionate la nivel de compartimentare, iar restul de achiziţii precum sistemul HVC, grilaj, amenajare electrică, apă etc îi revin chiriaşului. Nivelul mediu, fără fondul de marfă, este de aproximativ 80.000 euro, pentru un spatiu mediu de 60 mp.
Cu ce cifra de afaceri aţi încheiat 2011? Ce estimări aveţi pentru 2012?
PL: Anul trecut am avut afaceri de 4.4 milioane de euro, iar pentru 2012 prognozele indică o crestere de circa 12%.
Acelaşi ritm de creştere îl va înregistra şi piaţa de optică? Care credeti ca va fi evoluţia afacerilor din industrie în 2012?
PL: Din păcate, climatul economic a început să depindă foarte mult de climatul politic din România, ceea ce se reflectă atât în industrie, cât şi în activitatea noastră de retail. Un exemplu concret: fluctuaţiile de curs valutar sunt suportate în întregime, în cazul nostru, de către companie. Diferenţele de curs valutar sunt simţite în buzunar inclusiv de către clienţii noştri, iar acest lucru dăunează apetitului de consum.
La cât estimaţi piaţa de optică din România?
PL: Este greu de făcut o estimare. Această piaţă este una foarte fragmentată, împărţită între trei – patru reţele mari şi peste 1.000 de independenţi (magazine locale). Făcând un calcul empiric (fără a lua în calcul ochelarii de soare) discutăm de un număr de aproximativ 9 milioane de români care au nevoie de corectarea vederii. Dar, estimăm că doar o treime dintre ei şi apelează la o optică în vederea achiziţionării unui ochelar. De aici un calcul simplu: la o medie de 35-40 de euro/ochelar de vedere rezultă o piaţă  de aproximativ 100 – 120 milioane de euro.