Criza politică din România s-a adâncit luni în jurul referendumului de demitere a preşedintelui, ministrul de interne demisionând în faţa unor presiuni 'inacceptabile', iar Curtea Constituţională trimiţând o adresă guvernului care a fost remaniat, scrie AFP, potrivit Agerpres.
De mai mult de o lună, România trăieşte un război nemilos între, pe de o parte, coaliţia de centru-stânga aflată la putere din mai, Uniunea Social-Liberală (USL) condusă de premierul Victor Ponta şi preşedintele interimar Crin Antonescu, şi, de cealaltă parte, tabăra preşedintelui de centru-dreapta suspendat, Traian Băsescu.
USL a lansat la începutul lui iulie procedura de demitere a lui Băsescu, extrem de impopular în ţară, atrăgând criticile Uniunea Europene (UE), din cauza metodelor calificate drept atentate la statul de drept.
Însă la o lună după suspendarea lui Băsescu şi în ciuda unui referendum care ar fi trebuit să pună capăt războiului, lupta în jurul rezultatelor scrutinului de la 29 iulie este mai dură ca oricând, notează agenţia franceză de presă.
Aceasta s-a tradus luni prin demisia ministrului de interne, Ioan Rus, organizator al scrutinului, care a antrenat după sine o remaniere profundă a guvernului. Rus a fost înlocuit de Mircea Duşa, în timp de ministrul de justiţie Titus Corlăţean a preluat portofoliul Afacerilor Externe. Judecătoarea Monica Pivniceru a fost nominalizată la Justiţie, reaminteşte AFP.
Rezultatele referendumului fac obiectul unor confruntări acide. Conform rezultatelor oficiale ale Biroului Electoral Central, rata de participare a fost mai mică de pragul de cel puţin 50% cerut de Curtea Constituţională pentru a valida referendumul.
Chiar dacă majoritatea votanţilor, peste 86%, s-au pronunţat pentru plecarea lui Băsescu, acesta ar urma să rămână totuşi preşedintele României. Însă, după acest rezultat, care înseamnă eşecul unuia din obiectivele sale cheie – plecarea lui Băsescu -, majoritatea a început să conteste brusc validitatea listelor electorale. Membrii USL, printre care şi preşedintele interimar Crin Antonescu, au afirmat că numărul celor înscrişi pe listele electorale trebuie revizuit în scădere, sperând astfel să se ajungă la o rată de participare suficientă pentru a valida debarcarea lui Băsescu.
Demersul a stârnit stupefacţia analiştilor din moment ce ministrul de interne Ioan Rus, membru USL, şi-a asumat clar validitatea listelor. Însă el a fost dezavuat de propria tabără începând de vineri. Denunţând ‘presiuni inacceptabile’ asupra sa şi a ministerului său, Rus a demisionat luni, la fel ca şi ministrul delegat pentru administraţie Victor Paul Dobre.
‘Nu pot accepta ca ministerul să fie implicat în lucruri care nu respectă legea’, a declarat el, reafirmând că este de părere că referendumul a fost organizat ‘corect’ şi pe bază de liste actualizate. El a denunţat ‘presiuni’ venite de la Băsescu, preşedintele suspendat denunţând fraude în ziua scrutinului, dar şi din propria tabără, inclusiv Crin Antonescu, tabără care critică listele.
‘Aceşti oameni (Rus şi Dobre) au demisionat deoarece nu vor să joace jocul celor care în cadrul USL vor să schimbe datele electorale după scrutin’, a afirmat Alina Mungiu Pippidi, preşedinta ONG-ului Societatea Academică Română (SAR).
De asemenea, Curtea Constituţională a transmis luni o adresă către Guvern, subliniind că a cerut să-i comunice listele electorale utilizate pentru referendum şi nu să le actualizeze după scrutin.
Ponta a convocat vineri autorităţile locale pentru a le cere – fără să ia vacanţă – să înceapă actualizarea listelor până la 31 august, data la care Curtea se va pronunţa asupra validităţii referendumului.