Exercițiu de imaginație: un bolnav de rinichi care are nevoie de dializă o dată la trei zile merge la tratament, unde află că asigurarea medicală nu îi mai este de ajuns. Chiar dacă prin boala pe care o are este inclus într-unul din programele naționale de sănătate, care presupun gratuitate, dacă are un venit oricât de mic, va trebui să își plătească de fiecare dată tratamentul.
Pacienții ca el, cu boli cronice, vor suferi cel mai mult dacă legea coplății va fi adoptată în forma actuală, care este mult diferită de ceea ce se propunea acum patru luni. Poate cea mai mare „bubă“ a acestui proiect de lege este nerespectarea promisiunii făcute de Ministerul Sănătăţii (MS) către asociațiile de pacienți, și anume că „nu se va atinge“ de bolnavii din programele naționale de sănătate. Potrivit proiectului de lege, aflat în dezbatere publică‚ aceşti bolnavi vor plăti toate intervențiile, dacă realizează venituri de orice natură.
„În majoritatea cazurilor, aceste boli sunt invalidante și nu permit pacientului să desfăşoare o activitate normală, ceea ce duce la o diminuare a veniturilor, crescând costurile îngrijirilor“, spune Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților Cronici din România (APCR). Cu alte cuvinte, această prevedere se bate cap în cap cu însuși scopul coplății, declarat de MS: „descurajarea cererii nejustificate de servicii medicale și controlul mai strict asupra corectitudinii raportărilor de servicii medicale efectuate de către furnizori“.
Boala cronică presupune tratament justificat, de lungă durată, iar impunerea unui preț pentru aceste intervenții ar putea determina mulți oameni să renunțe la tratament, „ceea ce presupune un risc fatal pentru pacienți“, crede reprezentantul ACPR.
Din lac în puț
În luna iunie, MS a cerut o păsuire de la FMI pentru legea coplății, „cu condiţia îmbunătăţirii legislaţiei“. Or, forma actuală nu numai că elimină plafonul maxim al coplății, de 600 de lei pe an, ci extinde obligația de plată la nivelul bolnavilor din programele naționale, care aveau până acum gratuitate totală la tratamente, sau măcar până la nivelul la care putea CNAS să suporte. Miza? Cele 500 de milioane de lei pe care MS speră să îi încaseze din coplată și o promisiune onorată față de FMI privitoare la majorarea bugetului și la reducerea ratei internărilor, una dintre cele mai mari din UE.
Medicii de familie nu sunt de acord cu introducerea coplății: „Dacă ar fi după noi, nu am pune nicio astfel de îngrădire, însă referitor la accesul la tratament, nici înainte analizele complexe, cum ar fi RMN-ul, nu erau complet gratuite, pentru că CNAS nu are toți banii să acopere costurile aferente amortizării valorii acestor aparate, pentru care încă plătește rate“, spune președinta Societății Naționale de Medicină a Familiei (SNMF), Rodica Tănăsescu. „Oamenii vor veni în stare de urgenţă şi vor bloca Unităţile de Primiri Urgenţe şi astfel va fi greu să se stabilească care este urgenţă reală şi care este declarativă.
Ce se va economisi pe de o parte, se va cheltui pe de altă parte“, avertizează preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, referindu-se la faptul că această taxă nu se va percepe la urgenţe.
Este coplata un mod de a oficializa şpaga din sistemul sanitar? Unii cred că da. „Coplata este un rău necesar. Este cazul sa fim conștienţi că avem deja coplată, dinainte de a fi fost reglementată. Plăţile informale sunt o coplată pentru acces la medicii suprasolicitaţi“, crede fostul director al clinicilor Regina Maria, Sergiu Neguţ. Reprezentanta medicilor de familie, Rodica Tănăsescu, crede că asistăm doar la oficializarea unor preţuri pentru intervenţii care nici până acum nu erau complet gratuite, dar că nu crede că este încă momentul pentru România. Vom vedea varianta finală a legii pe 3 septembrie, când se încheie calendarul de consultări stabilit de MS pentru acest proiect de lege.
500 de milioane de lei, cel puţin, estimează Ministerul Sănătăţii că va obţine anual la buget din coplata pe servicii
58% dintre pensionarii din România ar putea fi scutiţi de coplată pentru că au pensia mai mică de 740 de lei
Marele pericol este repetarea situaţiei din 2010, când din cauza introducerii coplăţii la medicamente, 500.000 de pacienţi au renunţat la tratament. Cezar Irimia, preşedintele APCR.
