De decizia pe care o va lua Curtea Constituțională pe 31 august depinde modul în care va evolua economia în următoarea perioadă. Oricum, loviturile deja încasate se simt tot mai puternic.
Este foarte posibil ca la sfârșitul acestei luni CCR să decidă că referendumul din 29 iulie este invalid. Și, în consecință, că președintele Traian Băsescu trebuie să se întoarcă la Cotroceni. Asta nu va însemna, însă, nici pe departe că tensiunile politice se vor sfârși. În varianta „liniștită“, ne așteaptă, în noiembrie, alegeri parlamentare. Iar ambele tabere nu au niciun motiv ca, în cele două luni rămase, să suspende ostilitățile. În scenariul ofensiv, încercarea de demitere a șefului statului ar putea continua – un nou referendum (însoțit sau nu de o nouă suspendare) sau acuzarea lui de înaltă trădare, ceea ce echivalează cu suspendarea lui până ce ÎICCJ îl va declara vinovat sau nu. Totul cu scandalul de rigoare.
O altă decizie, mai puțin probabilă, ar fi validarea scrutinului de la sfârșitul lui iulie. Ceea ce înseamnă alegeri prezidențiale anticipate (organizate, cel mai probabil, în același timp cu parlamentarele). Cu alte cuvinte, războiul politic se va muta pe un alt front, însă încheierea lui va fi încă departe.
Mai există și varianta în care cei nouă judecători ai Curții Constituționale nu vor reuși să ia o hotărâre privind soarta referendumul, cu două treimi din voturi, așa cum cere legea. „Nu știu ce se poate face într-o astfel de situație. Din punctul meu de vedere, ar trebui să ia o decizie, indiferent care ar fi aceasta, și în niciun caz să nu lase problema nerezolvată“, crede Laura Ștefan, expert în drept. Unii cred că în lipsa unei majorități de două treimi, decizia finală ar putea fi pasată Parlamentului. Alții, că Băsescu ar putea rămâne suspendat sine die. Nu trebuie uitat că unul dintre judecătorii CCR s-a pronunțat public pentru anularea referendumului. Ar putea fi o ieșire dintr-un posibil impas la vot și ar însemna repetarea referendumului, pe mai mult sau mai puțin aceleași baze. În oricare din variante, tensiunile se vor amplifica în loc să se calmeze.
După cum se poate vedea, niciuna din variantele de mai sus nu duce, pe termen scurt, la calmarea spiritelor. Nici protagoniștii nu dau semne că ar avea de gând să abandoneze ringul. „Traian Băsescu nu scapă de mine decât dacă mă omoară. Nu mă voi opri până nu dă socoteală politic în fața cetățenilor României“, spunea recent președintele interimar, Crin Antonescu. La rândul său, deși a cerut după referendum încetarea luptei politice și întoarcerea la guvernare în interesul țării și al poporului, președintele suspendat a continuat declarațiile critice la adresa cabinetului și a USL.
Le simțim deja
„În opinia mea, totul se va liniști după ce vor avea loc și alegeri parlamentare, și prezidențiale. Până atunci, criza politică va merge mai departe“, afirmă omul de afaceri Doru Lionăchescu, președinte al Capital Partners. El spune că scandalurile din ultima vreme, ce au șanse să continue și în lunile ce urmează, vor fi decontate de economie începând din septembrie. „Am avut într-un fel noroc că august este o lună de vacanță în mai toată lumea. Dar din toamnă, când investitorii și analiștii se întorc în birourile lor, față de România vor fi luate niște decizii care nu vor fi printre cele mai îmbucurătoare“, consideră Lionăchescu.
Deja neîncrederea în viitorul imediat al economiei autohtone s-a văzut în deprecierea leului, care, de la căderea cabinetului Ungureanu, s-a devalorizat cu peste șase procente față de moneda europeană (de la 4,37 lei/euro, în 27 aprilie, la 4,65 lei/euro, în 3 august), tendință inversată în ultimele zile de intervenția energică a BNR în piață. „Ne putem aștepta la o volatilitate mare a cursului în această toamnă“, crede Lionăchescu. Surse din mediul bancar vorbesc chiar de vârfuri de până la 5,5 lei/euro, cu tot impactul pe care acest lucru îl are asupra ratelor și chiriilor exprimate în valută, a tarifelor din telecom, a prețurilor la produsele importate sau înglobând materii prime importate (de la carburanți și gaze naturale la alimente și electronice).
Totul merge braț la braț cu o atitudine deja prudentă a investitorilor străini, care au adus în țară doar 465 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului, față de 850 de milioane de euro în aceeași perioadă a lui 2011, și care manifestă o tendință de abandonare a titlurilor de stat românești. Dar este acompaniat și de o suspendare temporară de facto a accesului la fondurile europene. Ceea ce pune o presiune suplimentară pe buget, având în vedere că Guvernul a făcut plăți în avans în contul banilor care vin de la Bruxelles.
Măsuri sociale vs investiții
Bugetul public este deja apăsat de creșterea cu 8% a salariilor din iunie și de returnarea asigurărilor de sănătate reținute din pensiile mai mici de 740 de lei. În plus, prognozele de creștere economică pentru acest an au fost revizuite de mai multe ori în scădere. Cele mai recente schimbări au avut loc în iunie (Banca Mondială, de la 1,5% la 1,2 din PIB) și în iulie (BERD, de la 1,2% la 0,8% din PIB). Seceta din ultima perioadă ar putea juca și ea un rol important în evoluția produsului intern brut, mai ales că vine după un an agricol 2011 foarte bun. Astfel încât există voci care se întreabă deja dacă nu vom avea, de fapt, un an de recesiune. Ceea ce ar însemna, desigur, venituri bugetare mai mici decât cele preconizate.
Cum s-ar împăca acest lucru cu măsurile sociale (de exemplu, creșterea în continuare a salariilor, revenirea la vechiul sistem de indemnizații pentru mame) ori economice (plata TVA la încasarea facturii, ceea ce echivalează cu un gol de încasări) promise pentru 2012? Vor închide ochii instituțiile financiare internaționale la o majorare a deficitului bugetar? Sau se va apela la metoda deja folosită în iunie, respectiv scăderea semnificativă a investițiilor publice?
Cel mai probabil, războiul politic nu poate aduce chiar o abandonare totală a acordului cu FMI, BM și CE. În caz contrar, finanțarea României s-ar face în condiții mult mai dezavantajoase. Însă el a adus deja o amânare aproape sigură a intrării României în spațiul Schengen. Și chiar dacă, aparent, impactul acestei decizii asupra omului de rând este minim, ea reprezintă oarecum o avanpremieră a măsurilor pe care UE le-ar putea lua împotriva noastră dacă politicienii nu se întorc la misiunea lor reală.
Traian Băsescu nu scapă de mine decât dacă mă omoară. Nu mă voi opri până când președintele suspendat nu dă socoteală politic în fața cetățenilor României.
Crin Antonescu, președinte interimar
6,5% cu atât s-a devalorizat leul în fața monedei europene de la căderea guvernului Ungureanu. Deprecierea s-a accentuat în iulie.
EUROPENI ÎN CRIZĂ
Belgia. Criza politică a durat în țara care găzduiește unele dintre cele mai importante instituții ale Uniunii Europene din 2007 până în 2011. Ea a fost cauzată de neînțelegerile existente între principalele două comunități etnice (flamandă și valonă) atât la nivelul distribuției puterii între centru și comunitățile locale, cât și în ceea ce privește atitudinea în fața efectelor crizei mondiale (flamanzii doreau scăderea cheltuielilor, în timp ce vorbitorii de franceză susțineau în principal creșterea taxelor). În 2007, formarea guvernului a durat 194 de zile, iar după alegerile anticipate din 2010, negocierile pentru un nou cabinet au durat 541 de zile.
Cehia. Tensiunile politice izbucnite în 2009 (guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură în martie, un nou cabinet interimar fiind numit în mai) s-au suprapus cu perioada în care țara s-a aflat la președinția UE. Alegerile anticipate, așteptate pentru toamna lui 2009, au avut loc de-abia în mai 2010.
Grecia. Situația economică foarte gravă a dus la demisia premierului Giorgios Papandreou în noiembrie 2011 și la organizarea de alegeri anticipate în mai 2012. Negocierile pentru formarea unui cabinet au eșuat, iar un nou scrutin a avut loc în iunie 2012.
Italia. Silvio Berlusconi a dominat scena politică italiană 17 ani. Cariera sa politică a fost marcată de numeroase scandaluri legate de corupție și sex, iar retragerea sa din funcția de premier a avut loc, sub presiunea crizei economice, în noiembrie 2011. Berlusconi promisese atunci că își va da demisia după ce Parlamentul va vota pachetul de măsuri de austeritate propus.