Vizita reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI) a evidențiat cum nu se poate mai bine cercul vicios în care ne aflăm. Situația economică nu ne era extrem de favorabilă nici la începutul anului, mai ales cu influențele negative din zona euro, dar este clar că problemele s-au accentuat după izbucnirea crizei politice. Deși nu trebuie să fii un geniu ca să înțelegi că dacă temperatura din cameră este de 40 de grade Celsius nu este bine să dai drumul și la calorifer, se pare că politicienii noștri nu pricep acest lucru. Sau pricep, dar nu îi interesează decât lupta lor pentru putere.
„Ca să fim sinceri, suntem puţin îngrijoraţi în legătură cu această situaţie şi, de asemenea, de impactul pe care actuala situaţie politică îl are asupra economiei“, a spus Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI. „Actualele turbulenţe îngreunează economia, fapt care se reflectă în încrederea investitorilor şi în cursul de schimb care s-a depreciat, dar şi în costurile de finanţare a economiei şi eventual şi a creşterii“, a adăugat acesta.
Investiții străine minime
Primul efect al crizei politice pe care inclusiv delegația FMI a încercat să o evite prin amânarea sosirii în România pentru a nu coincide cu data referendumului pentru demiterea președintelui țării a fost creșterea riscului în ochii investitorilor străini. Sensibili la orice tip de incertitudine, aceștia au început să vândă titlurile de stat deținute. Vânzările s-au ridicat la „câteva miliarde de lei“, conform guvernatorului BNR Mugur Isărescu, ceea ce ar putea însemna că s-a vândut jumătate sau chiar mai mult din totalul de 7,8 miliarde lei, valoarea titlurilor deținute de străini la finele lunii martie (ultimele date oficiale).
La vânzările de titluri s-a adăugat și nivelul foarte redus al investițiilor străine directe (ISD), de doar 465 milioane euro în primele cinci luni ale anului, și care are efecte negative directe în acoperirea deficitului de cont curent. ISD-urile reduse nu sunt o consecință a crizei politice actuale, dar ne arată cât de sensibilă era situația României încă dinainte ca guvernul Ponta să își intre în atribuții.
Vânzarea titlurilor de stat de către străini a dus instantaneu la deprecierea leului, după ce interesul pentru euro a crescut puternic. Banca Națională a fost obligată să intervină pentru a nu lăsa leul să se prăbușească de tot, efectele unei deprecieri mari și bruște fiind mult mai rele decât ale unei scăderi graduale. Intervențiile au slăbit și rezerva valutară a BNR, care are de suportat, anul acesta, și plata către FMI a unei părți din datorie, respectiv 1,79 miliarde euro.
Următorul efect este cel al creșterii dobânzilor pentru împrumuturile statului. Cum piața are la dispoziție și titlurile lansate în anii trecuți, care au dobânzi mai ridicate decât cele din prima jumătate a acestui an, Ministerul de Finanțe este obligat să majoreze randamentele pentru a găsi cerere. Iar între timp folosește și bufferul de lichiditate pe care îl are la dispoziție.
Mai puțini lei pe piață
Odată cu majorarea costurilor de finanțare, crește și datoria publică. În ultimele două luni, datoria publică a urcat cu 1,1 miliarde lei. Apar astfel probleme de gestionare a bugetului de stat, care duc la șanse tot mai mici de relaxare fiscală, și reapare riscul de recesiune. Care, „surprinzător“, majorează riscul perceput de investitorii străini și ne aruncă la începutul cercului vicios.
Între timp, BNR a redus lichiditatea leilor de pe piața interbancară prin limitarea sumelor pe care le împrumută băncilor la șase miliarde lei. Leul s-a apreciat după mutarea BNR și a revenit de la maximele istorice (4,64 lei/euro) la valori ceva mai normale (4,53 lei/euro), dar un efect nedorit al acesteia este scăderea sumelor disponibile la bănci pentru creditarea sectorului privat și a populației, cu influențe care duc tot la stagnarea economiei sau chiar la recesiune.
Recesiunea este punctul de ordine al cercului vicios, către ea ducând toate drumurile. Inclusiv creșterea prea mare a euro, care duce la majorarea prețurilor pentru o mulțime de produse și servicii și, implicit, la inflație. Care se traduce prin scăderea consumului, unul dintre puținii piloni pe care se bazează creșterea economică de 0,8%, în viziunea BERD, sau de 1,2%, în cea a Guvernului și a FMI. Iar aprecierea excesivă a euro nu ajută prea mult nici exportatorii din cauza dependenței mari a acestora de importuri.
Am putea ieși din cercul vicios? Da, dacă se încheie criza politică. Guvernatorul BNR speră ca finanțarea externă să ne ajute în perioada următoare, bineînțeles după detensionarea situației politice, în condițiile în care cea externă nu se va calma prea curând.
7% este deprecierea leului față de moneda europeană de la sfârșitul lui aprilie și până la maximele istorice de 4,6481 atinse în urmă cu două săptămâni
