Din cauza cererii tot mai mari pentru îngrijirea sănătăţii ar trebui luate decizii care să facă mai eficiente şi eficace cheltuielile publice pentru sănătate. Asistenţa medicală primară ar trebui să fie încurajată, deoarece este mai puţin costisitoare decât asistenţa medicală spitalicească. Mai mult decât atât, un nivel ridicat de condiţii de muncă şi remunerare bazată pe performanţă este probabil că vor duce în mai mare măsură la un nivel sporit de eficienţă, se arată în studiu. Potrivit acestuia, indicatorii de performanţă menţionaţi trebuie să fie integraţi în serviciile de sănătate publică.
Evaluările sunt esenţiale pentru a analiza în ce măsură strategia actuală este eficientă şi ce măsuri pot fi luate pentru pentru a îmbunătăţi eficienţa. Digitalizarea poate creşte calitatea monitorizării, deoarece mai multe informaţii despre modelele de prescriere şi de distribuire a farmaciştilor vor fi accesibile şi comparabile. În fine, evaluările şi sistemele de monitorizare sprijină căutarea celor mai bune practici. Acestea sunt unele din instrumentele cele mai valoroase pentru creşterea productivităţii în sectorul de îngrijire a sănătăţii, se explică în studiul citat.
Totodată, productivitatea muncii în domeniul sănătăţii a crescut semnificativ an de an până la nivelul anului 2007, când a fost cu 71,7% mai mare decât cea din anul 2000. După anul 2007 productivitatea a intrat pe o pantă descendentă, an de an, iar în 2010 era cu 45% mai mare decât în 2000.
Speranţa de viaţă, în anul 2010, era de 73,47 de ani. Din 1970 până în prezent, speranţa medie de viaţă a crescut de la 67,33 ani la 73,47 de ani. Prin urmare, în ultimii 41 de ani, speranţa medie de viaţă a crescut cu 74 de luni, adică s-a majorat cu o medie de 7 săptămâni pe an în ultimii 41 de ani. (Sursa: Agerpres)