Potrivit CF, majorarea proiecţiei veniturilor bugetare se datorează pe de-o parte performanţei mai bune a veniturilor din impozitul pe venit şi salarii înregistrată la finele primului semestru al anului, această categorie de venituri fiind revizuită ascendent cu 1,96 miliarde lei, precum şi a încasărilor din alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii, ca urmare a implementării taxei clawback (plus 907 milioane lei), dar şi pe de altă parte unui plus de venituri din TVA (plus 2,37 miliarde lei), generat în cea mai mare parte de implementarea unei scheme de stingere ‘în lanţ’ de tip swap a arieratelor bugetare.
Conform acestei scheme, 2,26 miliarde lei vor fi transferaţi din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat astfel încât în final aceste transferuri să conducă la stingerea unor obligaţii restante către buget, efectul schemei fiind unul neutru asupra deficitului bugetar.
Excluzând impactul schemelor de compensare, veniturile bugetare sunt previzionate a scădea cu 1,64 miliarde de lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor nefiscale (-1,39 miliarde lei), veniturilor din accize (-0,8 miliarde lei), veniturilor din capital (-0,58 miliarde lei) dar şi a diminuării semnificative a sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate (-1,86 miliarde lei).
Majorarea cheltuielilor totale cu 3,07 miliarde lei reflectă, pe de o parte, impactul schemei de stingere ‘ în lanţ’ de tip swap mai sus menţionate (2,26 miliarde lei, cu impact la nivelul capitolelor de cheltuieli ‘alte transferuri’ – 712 milioane lei, ‘transferuri între unităţi ale administraţiei publice’ – 850 milioane lei, ‘cheltuieli de capital’ – 450 milioane lei, ‘bunuri şi servicii’ – 250 milioane lei), iar pe de altă parte, suplimentarea cheltuielilor totale cu 807 milioane lei.
Această din urmă majorare este localizată în principal la nivelul cheltuielilor de personal (+1,15 miliarde lei) pentru a permite o nouă etapă de recuperare a reducerilor salariale din sectorul bugetar operate în 2010, la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+1,037 miliarde lei, alimentate pe partea de venituri bugetare in principal din taxa de clawback) motivată în principal de plata arieratelor din sectorul sanitar, la nivelul cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a creşterii costurilor de finanţare şi a deprecierii leului (+1 miliard de lei) dar şi alocări suplimentare către fondul de rezervă (plus 332 milioane lei).
Reduceri de cheltuieli sunt previzionate în principal la nivelul categoriei ‘Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare’ (-772 milioane lei), în timp ce cheltuielile de capital şi ‘alte transferuri’, nete de impactul schemelor de compensare sunt diminuate cu 196 milioane lei şi respectiv 1156 milioane lei. (Sursa: Agerpres)