În topul mondial al riscului de țară realizat de Euromoney (analiză ce ia în calcul situația economică, politică și socială din fiecare stat), România se află, cu un scor de 48,6, în a patra cincime a clasamentului, aproape de țări ca Namibia (46,9), Kazahstan (48,3), Tunisia (47), sau Ungaria (49,5). În regiune, Bulgaria este puțin deasupra noastră, în a treia cincime (cu un scor de 51,3), iar Ucraina (cu 38,6) și Moldova (cu 32,8) sunt, evident, considerate mai riscante. Alte state foste comuniste sunt, însă, în opinia analiștilor occidentali, mult mai sigure pentru afaceri decât România: Polonia (66,7), Slovacia (69,3) ori Cehia (70,9). Pentru comparație, în fruntea clasamentului global se află Norvegia (90,3), Elveția (88,8), Suedia (86,8), Finlanda (84,3) și Canada (83,9).
Dincolo de această imagine „din avion“, pe care unii probabil o consideră corectă, în timp ce pe alții poate că îi revoltă, pericolele care te pândesc atunci când faci ­business în Românmia, fie că ești localnic, fie investitor străin, sunt mult mai nuanțate. De exemplu, prima grijă a unui antreprenor este securitatea fizică a sa, a angajaților săi și a investiției sale. În ciuda miturilor urbane, statisticile arată că România este, din acest punct de vedere, una dintre cele mai sigure state din Uniunea Europeană: ultimele date disponibile (cele din 2009) arată că în țara noastră au fost înregistrate la poliție 14 infracțiuni la mia de locuitori. Doar Cipru stă mai bine la acest capitol, cu nouă fapte penale la mia de locuitori. Scorurile statelor estice sunt mult mai mari (Bulgaria – 18, Lituania – 23, Polonia – 29, Cehia – 32, Ungaria – 39), iar în țările occidentale se raportează anual de câteva ori mai multe infracțiuni la mia de locuitori: Italia – 44, Franța – 55, Austria – 71, Germania – 74, Marea Britanie – 78, Belgia – 97 ori Suedia – 152.
România stă bine și în ceea ce privește numărul de infracțiuni violente: ocupăm locul 144 în clasamentul mondial al omuciderilor la 100.000 de locuitori, penultimul loc în UE la tâlhării, iar răpirile sunt aproape inexistente.
Pentru cei care consideră că aceste statistici sunt influențate de faptul că multe infracțiuni nu sunt, în realitate, anunțate autorităților, România mai are un avantaj: una dintre cele mai mici costuri din Europa la serviciile de pază și protecție. „Pentru o gardă de corp cu experiență, tarifele variază între 5 și 20 de euro pe oră, în funcție de riscurile la care este supusă persoana păzită, dimensiunea contractului și experiența bodyguardului“, explică Daniel Tase, acționar într-o companie de pază și protecție din Ilfov. Asta în timp ce în Statele Unite prețurile sunt de 30-60 de dolari pe oră, iar în vestul Europei, de 30-50 de euro pe oră. Pentru paza obiectivelor fixe (birouri, magazine, fabrici, depozite, ferme etc.), sumele sunt și mai mici: între 0,80 și 2 euro pe oră pentru fiecare agent.
Vulnerabili pe net
Securitatea informatică este un alt motiv de îngrijorare pentru majoritatea oamenilor de afaceri. Eduard Tric, preşedintele Internet Society România, spunea într-o conferință organizată la începutul anului la București că țara noastră nu este încă pregătită să răspundă ameninţărilor venite din spaţiul virtual, în timp ce think-tank-ul Security and Defence Agenda (SDA) din Bruxelles a menționat România, Italia și Polonia printre statele europene cele mai vulnerabile din punct de vedere informatic. De altfel, un recent Eurobarometru pe teme cibernetice a demonstrat că 69% dintre români cred că, în ultimul an, a crescut riscul de a deveni victima unei infracțiuni informatice, în timp ce 16% dintre ei susțin că au fost cel puțin o dată victima unui furt de identitate online (cea mai mare rată din UE).
Strâns legată de siguranța informatică este securitatea tranzacțiilor bancare. Statisticile pe această temă sunt puține și incomplete, însă nu sunt chiar atât de rare cazurile în care unele  transferuri bancare, fie ele online sau offline, au dat greș, intenționat sau nu, sau în care clienții unor bănci s-au trezit în mod inexplicabil cu conturile goale.
Copyright opțional
Pentru multe afaceri bazate pe invenții ori inovații, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală este esențială. În România, cele mai mari probleme din acest punct de vedere sunt pirateria audio-video și cea software. Pentru 2011, Business Software Alliance a estimat rata pirateriei software în România la 63% (media mondială este de 42%), în scădere cu un punct procentual față de 2010. Pierderile provocate de acest fenomen anul trecut au fost estimate la 207 milioane de dolari.
Dacă la începutul lui 2010 țigările contrafăcute ocupau 36% din piață, în mai 2012 cota lor ar fi ajuns la 13%, susțin reperezentanții industriei. Este în plină desfășurare lupta cu alte produse falsificate – electronice, parfumuri, îmbrăcăminte și încălțăminte. În 2011, vameșii români au confiscat șapte milioane de produse contrafăcute, în valoare de 24 de milioane de euro, însă acesta pare a fi doar vârful aisbergului.
Nu în ultimul rând, nivelul de corupție în rândul oficialilor poate reprezenta o piedică serioasă în calea unei afaceri reușite. Potrivit indexului de percepție a corupției realizat de Transparency International, în 2011, România era unul dintre cele mai corupte state din UE (cu un scor de 3,6, depășită doar de Grecia – 3,4 și Bulgaria – 3,3) și se situa pe locul 108 în lume la acest capitol. Un raport din 2011 al Ministerului Administrației și Internelor arăta că unul din opt români admitea că dăduse șpagă în cele 12 luni anterioare, suma totală plătită sub această formă fiind de circa 300 de milioane de euro.