Datele venite recent de la Banca Naţională a României arată o creştere a investiţiilor străine directe. Consideraţi că a crescut încrederea investitorilor străini în economia românească?
Sorin Dimitriu: Într-adevăr, potrivit celor mai recente date furnizate de Banca Naţională a României (BNR), la nivelul primelor şapte luni ale acestui an, s-au înregistrat investiţii străine directe (ISD) în valoare de 907 milioane euro, în creştere cu 286 milioane euro, faţă de ISD realizate în primele şase luni ale acestui an. La o analiză mai atentă cifrele nu sunt, însă, foarte încurajatoare. De exemplu, dacă ne raportăm la perioada corespunzătoare a anului trecut, datele indică o scădere cu 5,8% a nivelului ISD, respectiv o diminuare a acestora cu 56 milioane euro. Dacă comparăm cifrele cu cele înregistrate în 2008 – an de referinţă pentru acest indicator – constatăm o scădere de aproape cinci ori a volumului ISD. Această diminuare drastică a interesului investitorilor străini pentru ţara noastră nu poate fi pusă în totalitate pe seama dificultăţilor generate de criza economică mondială. Anumite greşeli ale Executivelor de la Bucureşti au determinat, în ultimii ani, ezitări ale unor potenţiali investitori – unii dintre ei de calibru – de a alege România pentru dezvoltarea afacerilor. Mai mult, evoluţiile politice din ultimele două-trei luni nu au fost de natură să încurajeze oamenii de afaceri străini să investească în România. Dacă mai adăugăm percepţia nu tocmai favorabilă pe care companiile străine o au în ceea ce priveşte gradul de corupţie şi birocraţia, tabloul care se conturează nu este cel pe care ni l-am dori. Încă un aspect, neglijat de autorităţi, lipsit de reglementări adecvate este cel al calificării reduse a forţei de muncă. În majoritatea întâlnirilor noastre cu potenţiali investitori străini şi români, tema calificării forţei de muncă a devenit prioritară. Accesarea fondurilor europene pentru a soluţiona parţial această problemă se dovedeşte nerealizabilă. Blocarea finanţărilor prin POSDRU a compromis această şansă.
Cum este văzută România de investitorii străini acum, în criză?
Sorin Dimitriu: Chiar şi în condiţii de criză, România oferă o serie de oportunităţi indiscutabile în multe domenii de activitate, dintre care amintesc agricultura şi industria de prelucrare a produselor agroalimentare, turismul, îndeosebi cel balnear, dar şi industria energetică. Pentru a valorifica potenţialul acestor sectoare, România are nevoie vitală de investiţii străine, întrucât capitalul românesc este insuficient consolidat, iar finanţarea proiectelor din fonduri europene se dovedeşte a fi mult mai dificilă decât s-a anticipat.
În cursa pentru atragerea de investiţii, ţara noastră se află într-o competiţie dură cu alte ţări emergente, în condiţiile în care cuvântul de ordine pentru oamenii de afaceri este ‘prudenţă’. Din nefericire, România nu are în acest moment o ‘bună carte de vizită’. Situaţia nu este foarte fericită, dar poate fi ameliorată prin politici publice de substanţă, coerente şi consecvente, care să răspundă cerinţelor normale ale potenţialilor investitori, transmise Executivului, inclusiv prin intermediul camerelor de comerţ. De exemplu, investitorii străini solicită – ca de altfel şi oamenii de afaceri români – creşterea gradului de predictibilitate, îndeosebi în domeniul fiscal. De asemenea, este nevoie de o reducere a fiscalităţii, îndeosebi a celei aferente forţei de muncă, de o diminuare a birocraţiei şi, nu în ultimul rând, a nivelului de corupţie, perceput ca fiind endemic în sectorul public.
S-a schimbat percepţia investitorilor europeni asupra viitoarelor lor investiţii în România după ce s-a instalat criza politică, dacă o putem numi aşa?
Sorin Dimitriu: Nu cred acest lucru, însă, cu certitudine, problemele de natură politică au condus la o creştere a nivelului de atenţie acordat afacerilor dezvoltate în ţara noastră de către investitorii străini. Cei care nu sunt familiarizaţi cu piaţa românească şi-au amânat planurile, probabil până după alegerile parlamentare programate la sfârşitul acestui an, dar nu cred că le-au anulat. Dacă, în continuare, disputele politice interne se vor tranşa pe plan extern situaţia se va înrăutăţi cu siguranţă. Există posibilitatea ca agenţiile de rating să reacţioneze prin retrogradarea calificativului de ţară, decizie cu efect de domino pentru economia românească – investitorii vor deveni şi mai prudenţi, se vor scumpi creditele, va exista din nou o anumită presiune asupra monedei naţionale etc. Deşi este an electoral, oamenii politici trebuie să acorde prioritate relansării activităţii economice prin adoptarea unui pachet de măsuri care să includă, pe lângă cele menţionate, şi adaptarea Legii investiţiilor străine la realităţile anului 2012, dar şi încurajarea, cu adevărat, a investitorilor să opereze în parteneriat public-privat, îndeosebi în proiecte de infrastructură.
Un raport emis, recent, de Banca Mondială arată ca între 20% şi 30% dintre angajaţii la negru din România deţin diplome universitare. Cum comentaţi această informaţie?
Sorin Dimitriu: Principala cauză a muncii la negru o constituie fiscalitatea ridicată asupra forţei de muncă. Consider că o diminuare sensibilă a cotelor de contribuţie, concomitent cu aplicarea fermă a sancţiunilor prevăzute de lege companiilor care utilizează forţă de muncă ‘la negru’ asigură reducerea procentului persoanelor care lucrează fără forme legale. Compensarea pierderilor la buget, generate de reducerea taxării forţei de muncă se poate face prin depunerea unor demersuri eficiente de natură să reducă evaziunea fiscală şi contrabanda. Diminuarea ponderii economiei nefiscalizate nu se poate face decât prin schimbarea strategiei instituţiilor cu atribuţii de control şi orientarea eforturilor acestora către sectoarele ‘sensibile’ – industria alimentară, combustibili etc. Reamintesc că, potrivit datelor Comisiei Europene, economia subterană s-a cifrat anul trecut la 41 miliarde de euro, adică aproape 30% din produsul intern brut, procentaj depăşit în Uniunea Europeană doar de Bulgaria.
În acest an, agricultura nu merge foarte bine, ceea ce începe să se vadă şi în inflaţie. Ce pot face fermierii în aceste condiţii?
Sorin Dimitriu: În ultimii douăzeci de ani au existat numeroase strategii de valorificare a potenţialului agricol al ţării noastre, multe dintre ele cu elemente valoroase, care au fost abandonate, rând pe rând, imediat ce iniţiatorul îşi pierdea portofoliul. Iată de ce agricultura s-a practicat şi se mai practică, încă, pe o scară nepermis de largă, cu metode care ar fi trebuit să intre demult în istorie. Pentru a nu mai avea rezultate doar când vremea este favorabilă este nevoie de două elemente. Pe de o parte, de o schimbare de mentalitate. Camera bucureşteană a subliniat, în nenumărate rânduri, că nu trebuie să mai aşteptăm ‘ajutoare de la stat’, care distorsionează competiţia pe piaţă, ci trebuie să utilizăm stimulentele permise de legislaţia Uniunii Europene, inclusiv în domeniul agricol. Pe de altă parte, este nevoie de o voinţă politică transpartinică de a pune în aplicare o strategie în domeniul agricol, care să ţină seama de potenţialul real al României şi de condiţionalităţile şi avantajele ce decurg din calitatea noastră de membru UE. Această strategie nu trebuie construită exclusiv pe fonduri europene, ci trebuie să încurajeze investiţiile străine directe în domeniul agricol. Subliniez acest lucru întrucât în exerciţiul financiar 2007-2013 România a demonstrat că nu are capacitatea de a atrage bani europeni. Problemele extrem de grave cu care se confruntă cei care au avut curajul să demareze un proiect cu fonduri comunitare – întârzieri în rambursarea sumelor avansate, desele ‘schimbări ale regulilor în cursul jocului’, birocraţia ridicată, personalul slab pregătit la nivelul autorităţilor de management – pot conduce, în viitor, la reticenţa oamenilor de afaceri de a apela la astfel de surse de finanţare şi nu asigură o dezvoltare corespunzătoare a agriculturii româneşti.
Credeţi că după liberalizarea pieţei funciare mulţi agricultori români, mici sau medii, vor dispărea?
Sorin Dimitriu: Nu se poate face agricultură performantă fără investiţii. Mulţi dintre micii agricultori, fără capacitatea financiară de a lucra mecanizat pământul, de a investi în sisteme de irigaţii şi de a-şi crea un sistem de distribuţie a produselor agricole vor dispărea de pe piaţă. În următorii ani, pe fondul liberalizării pieţei funciare, vom asista la apariţia unor ferme de dimensiuni medii şi mari. De altfel, strategia în domeniul agricol a României ar trebui să stimuleze apariţia unor astfel de ferme, mai ales a celor care integrează şi capacităţi de prelucrare a produselor agro-alimentare (dezvoltare pe verticală). Competiţia va deveni principala cauză a reaşezării structurilor economice. În România, mai ales în domeniul agricol, cultura managerială prezintă lipsuri semnificative. Se impune ca o prioritate pregătirea fermierului român pentru a putea participa cu succes la competiţia regională şi globală şi pentru a înţelege corect reaşezarea economiei. Factorul politic este obligat să asigure cadrul organizaţional şi reglementările ce se impun.
În prima parte a acestui an vi s-au adus nişte acuzaţii, fapt pentru care aţi fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie. Ce s-a întamplat, în viziunea dumneavoastră, de s-a ajuns la acele acuzaţii?
Sorin Dimitriu: Sunt două explicaţii certe. În primul rând, ”incidentul” a precedat, nu întâmplător, ci în pragul alegerile pentru funcţia de preşedinte şi a Colegiului de Conducere al CCIB, când ar fi trebuit să fiu eliminat şi înlocuit. În al doilea rând, din cauza dorinţei unora de a valorifica patrimoniul istoric consistent al Camerei bucureştene. Pentru clarificarea acestui incident, redau un pasaj semnificativ din motivarea la sentinţa Tribunalului Bucureşti, Secţia 1 Penală din data de 03.04.2012: ”În lipsa decelării oricăror date care să confirme în mod rezonabil că încheierea contractelor şi derularea acestora s-a făcut ca urmare a intervenţiilor celor trei inculpaţi, (…) instanţa apreciază că, în fapt, situaţia creată între CCIB şi angajaţi poate fi rezolvată mai degrabă de o instanţă specializată în litigii de muncă şi nu de instanţa
penală”. Acelaşi conţinut are şi motivaţia Curţii de Apel din data de 10.04.2012.
Profesionalismul avocaţilor, în cazul de faţă Casa de avocatură Nastrut, Şerban şi Asociaţii, vine în sprijinul formării unei păreri corecte a celor aflaţi în poziţia să analizeze şi să clarifice speţa.
