Romania, este un angajament, nu un contract“, ne declara in exclusivitate, in toamna anului trecut, Mathias Ruete, la acea vreme director pentru extindere in cadrul Comisiei Europene. Mesajul pe care il transmitea Ruete era clar. Cele 15,4 miliarde de euro pe care Romania si Bulgaria le vor primi in primii trei ani dupa aderarea lor la Uniunea Europeana – bani destinati reducerii decalajelor de dezvoltare dintre cele doua tari estice si partenerii lor din Uniunea Europeana – nu sunt ca si intrati in buzunarele noastre. Statele membre au convenit doar de principiu asupra sumei, aceea ce inseamna ca, in cazul aparitiei unei situatii exceptionale, socoteala initiala poate fi revizuita. Situatiile exceptionale nu sunt favorabile Romaniei. Iata ca evolutia disputelor dintre statele membre pe tema cine cat contribuie la bugetul Uniunii Europene, anunta crearea unei asemenea situatii, de nedorit pentru cele doua tari in curs de aderare. Zilele trecute, Marea Britanie a anuntat Comisia Europeana ca nu este dispusa la compromisuri in ceea ce priveste bugetul Uniunii pentru perioada 2007-2013. Comisia Europeana ceruse statelor membre sa-si majoreze contributia baneasca de la 1% din PIB (circa 115 miliarde de euro pe an), la 1,14%, pentru a face fata provocarilor pe care le reprezinta aderarea a inca doi membri, precum si celor ce tin de reforma strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene. Cererea a venit pe fondul nemultumirii crescande a Marii Britanii, Olandei, Austriei, Frantei si Suediei, tari care sustin, prin contributiile lor, trei patrimi din bugetul Uniunii Europene si care au nevoie de resurse financiare pentru propriile lor nevoi, mai stringente ca oricand, avand in vedere deficitele in crestere. In grupul nemultumitelor, Marea Britanie are o pozitie aparte. Pentru ca nu beneficiaza de instrumentele financiare ale Politicii Agricole Comune in aceeasi masura ca alte state membre, dar contribuie cu sume enorme – circa 180 de miliarde de lire sterline din 1973 pana in prezent, primeste o compensatie financiara anuala, in cuantum de 4 miliarde de lire sterline. Cu toate acestea, combate cu cea mai mare vehementa propunerea de buget a Comisiei Europene si propune, ca alternativa, returnarea unei mari parti din contributii catre tarile care le fac si redirectionarea fondurilor structurale cu precadere catre Portugalia, Grecia, cele zece state central si est-europene si, in perspectiva, Romania si Bulgaria. Desi pare, situatia nu este favorabila potentialilor beneficiari ai grosului fondurilor structurale, pentru ca Marea Britanie propune mai putini bani la bugetul Uniunii, iar prin impartirea putinului la 14 tari cu nevoi mari, rezulta foarte putin. Probabilitatea materializarii unui asemenea scenariu exista dar este redusa, pentru ca, afirma Nicolae Idu, directorul Institutului European din Romania, „ar fi nevoie de o negociere prealabila si de o conjunctura de exceptie care sa o justifice“.
CEI CARE PLATESC MAI MULT DECaT CONSUMA SUNT NEMULTUMITI
Cu toate ca o parte din contributia sa la bugetul UE se intoarce inapoi, prin compensare, Marea Britanie este mai vehementa decat Olanda, Austria, Germania si Franta.
Afaceri Europene
• Cetatenii bulgari care deturneaza destinatia fondurilor europene vor fi pedepsiti cu pana la sase ani de inchisoare, iar cei care vor furniza informatii false autoritatilor, pentru a obtine finantari, vor sta un an in puscarie si vor plati o amenda de 1.500 de euro. Acestea sunt cele mai recente amendamente aduse de parlamentul Bulgariei Codului penal si se datoreaza cresterii numarului de fraudari a finantarilor europene.
• Comisia Europeana ameninta Croatia cu amanarea inceperii negocierilor de aderare, daca guvernul de la Zagreb nu-l aresteaza pe Ante Gotovina, general in retragere, acuzat de tribunalul Natiunilor Unite pentru crime de razboi ca fiind criminal. Comisia considera ca guvernul nu face suficiente eforturi pentru a-l preda pe Gotovina tribunalului si este decisa sa nu respecte data de 17 martie, convenita cu guvernul de la Zagreb, pentru deschiderea negocierilor.
• Structurile decizionale ale Uniunii Europene sunt dominate de barbati. In Comisia Europeana lucreaza, sub conducerea presedintelui JosA