bine. Soarta noastra va fi decisa de curentele de opinie care se formeaza la nivel parlamentar in statele membre UE. Oficialii romani spun ca, „din punct de vedere tehnic“, nu exista nici o legatura intre tratatul de aderare al Romaniei si Constitutia Europeana. Cu toate acestea, parlamentele statelor membre trebuie sa ratifice acest tratat. In cazul in care curentul anti-extindere, una din cauzele votului negativ pentru Constitutie in Franta, va fi molipsitor, ne-am putea confrunta cu probleme mari. „Factorul politic este dominant. Totusi, trebuie sa fim foarte atenti la conditiile pe care le avem noi de indeplinit, fiindca vom fi monitorizati mai strict de acum incolo“, spune Gabriela Dragan, de la Institutul European din Romania. Decizia cetatenilor francezi alimenteaza atmosfera nefavorabila integrarii Romaniei si Bulgariei din parlamentul german. Acesta este primul obstacol pe care tratatul nostru de aderare il va avea de trecut. Urmatorul obstacol tine de indeplinirea in sine a angajamentelor pe care Romania si le-a luat o data cu finalizarea negocierilor. Mai exact, este vorba despre celebrele 11 conditii pe care trebuie sa le indeplinim pentru a evita activarea unei clauze de salvgardare. Aceste conditii se refera la anumite aspecte din domeniile justitiei, afacerilor interne si concurentei. Reprezentantii Ministerului Justitiei spun ca se afla in termen cu respectarea obligatiilor ce le revin. „Strategia de reforma a sistemului judiciar 2005 – 2007 a fost actualizata in termenul asumat. In perioada ianuarie – martie 2005 a avut loc un audit independent asupra impactului Strategiei Nationale Anticoruptie 2001-2004“, transmite Mihai Dumitrache, consilier de integrare europeana la Ministerul Justitiei. De asemenea, noua Strategie Anticoruptie, pentru anii 2005-2007, „a fost elaborata in urma consultarii cu societatea civila si a avut in vedere recomandarile evaluarilor din 2004 si din 2005“, mai spune Dumitrache.Cat priveste conditiile referitoare la capitolul Concurenta, aici problemele sunt cu adevarat delicate. „Consiliul Concurentei a inceput sa actioneze in mod real, dar ministerele si autoritatile publice trebuie convinse sa coopereze. Este nevoie de colaborare eficienta intre Consiliu si celelalte institutii“, spune Dragos Pislaru, de la Grupul de Economie Aplicata. „Furnizorii de ajutor de stat, mai ales la nivel local, nu s-au obisnuit sa notifice intentiile lor, iar Consiliul Concurentei se confrunta cu o lipsa de experienta in verificarea si anchetarea unor cazuri“, mai spune Pislaru. Pe langa aceasta, inca nu s-a clarificat problema ajutoarelor de stat. Dupa votul de duminica, intreg procesul de integrare pe verticala al Uniunii Europene este pus sub semnul intrebarii. Desi la Bruxelles nu exista, cel putin oficial, un plan de rezerva, se pot gasi inca variante care sa garanteze continuarea constructiei europene.Adrian Severin, membru al Comisiei de Politica Externa a Consiliului Europei, intrevede cateva scenarii: „Ar putea fi initiata o noua campanie care sa explice mai bine despre rolul unei Constitutii europene. S-ar putea chiar renunta la termenul de constitutie si organiza un nou referendum, asa cum s-a intamplat in cazul Irlandei, care a refuzat la inceput tratatul de la Nisa. O alta varianta ar presupune renuntarea la acele prevederi care au generat atatea dezbateri si incheierea unui tratat interguvernamental intre toti membrii Uniunii Europene, fara recurgerea la consultari populare“.Observatorii se asteapta ca primul ministru Jean-Pierre Raffarin sa fie prima victima a referendumului, acesta pierzandu-si postul cel mai probabil in favoarea ministrului de interne sau a lui Nicolas Sarcozy, presedintele UMP, partidul presedintelui Chirac. Dar lovitura cea mai grea o va primi insasi presedintele Chirac, cel care a insistat pentru organizarea unui referendum care nu era necesar.
Luna iunie se anunta fierbinte in politica europeana
• La 1 iunie olandezii refuza, asemeni francezilor, Constitutia europeana, contribuind la amplificarea incertitudinilor privind viitorul integrarii europene.
• Primele indicii asupra orientarii Uniunii dupa cele doua referendumuri vor fi facute publice cel mai probabil pe 4-15 iunie la Bruxelles, cu ocazia organizarii unei conferinte referitoare la Constitutie.
• In 16-17 iunie, tarile membre vor cauta sa ajunga la un compromis politic in ceea ce priveste bugetul Uniunii pana in 2013, unde intra si sumele destinate Romaniei. Marii donatori la bugetulul Uniunii, doresc o limitare a cheltuielilor, fapt care ar putea diminua partea ce ne revine.
