După cinci ani de mandat, Ionuț Costea, președinte EximBank, a reușit să mențină banca pe profit și să extindă rețeaua de sucursale, într-o perioadă în care majoritatea băncilor fac ajustări
În contextul în care majoritatea băncilor se luptă cu provizioanele aferente creditelor neperformante, EximBank este probabil singura bancă din sistem care la jumătatea anului 2012 nu a avut cheltuieli cu provizioanele, ba chiar a înregistrat venituri de 6 milioane de lei.
Capital: Într-o perioadă în care numeroase bănci închid unități și sunt nevoite să opereze restructurări, EximBank anunță planuri de dezvoltare a rețelei teritoriale. Ce motive au stat la baza acestei decizii?
Ionuţ Costea: Este adevărat că EximBank a mers și încă merge împotriva curentului, ca să spun așa. Și mă refer atât la rezultatele financiare – în condițiile în care sistemul bancar a înregistrat și continuă să înregistreze pierderi, EximBank a reușit performanța de a intra și a se menține în topul băncilor profitabile -, cât și la extinderea rețelei. Piața oferă acum o serie de oportunități pe care nu le putem ignora. Este adevărat că, până în 2008, EximBank a fost o prezență destul de discretă pe piața bancară. Rolul său special de garantare, finanţare și asigurare a fost accentuat și exploatat abia în perioada de criză, când portofoliul băncii a crescut exponenţial. Am reorganizat departamentul de vânzări, am schimbat procedurile și sistemul de lucru cu clienții. De aceea, avem o creștere a expunerii față de clienții nebancari cu circa 700 de milioane de euro, în condițiile dificile ale crizei. Avem numai 11 unități în țară (plus sucursala București) și sperăm ca în următorii patru ani să ajungem la 20 de unități teritoriale.
Capital: În ce orașe vor fi deschise cele nouă unități noi în următorii patru ani? Pe ce criterii au fost alese?
I.C.: La baza deciziei strategice de extindere a rețelei au stat două elemente esențiale: pe de o parte, un interes în creștere al segmentului corporate pentru produsele și serviciile noastre. Pe de altă parte, stadiul actual de dezvoltare al băncii impune creșterea acoperirii geografice în vederea susținerii creșterii organice. Lista viitoarelor unități Exim Bank nu este încă definitivată, dar pe ea figurează orașe precum Pitești, Târgu-Mureș sau Ploiești. Am optat pentru varianta de agenție – cu accent pe metode moderne de plată (internet banking) – pentru că am considerat că acesta este modelul care poate aduce rezultate bune cu un nivel minim al costurilor.
Capital: Cât din totalul exporturilor românești sunt finanțate prin credite de la alte bănci comerciale și ce procentaj este asigurat prin serviciile și produsele EximBank?
I.C.: Este greu de spus care este procentajul exporturilor finanțate de băncile comerciale, probabil că cea mai mare parte, dar este cert că finanțarea rămâne principala problemă a exportatorilor. EximBank a făcut progrese semnificative: anul trecut am susținut exporturi în valoare de 2,5 miliarde de lei, prin acordarea de finanţări, garanţii şi poliţe de asigurare, valoare dublă față de anul anterior. Avem în portofoliu produse care acoperă întregul lanț de export – de la producție, livrare şi până la încasarea contravalorii mărfurilor exportate. Pe de altă parte, banca deține produse similare cu cele ale marilor agenții de export (ECA – Export Credit Agency), produse pe care le pot accesa atât societățile comerciale exportatoare, cât mai ales băncile comerciale. Și mă refer la asigurări pentru societățile comerciale care doresc să exporte în zone non-UE sau în state nemembre OECD, precum și la produse care facilitează partenerilor din străinătate accesul la finanțări pentru achiziționarea produselor și serviciilor furnizate de firmele românești.
Produsele noastre de asigurări au fost „redescoperite“ de companiile românești în această perioadă de criză, când în economie există destul de puține constante. Aceste produse de asigurare pot reduce considerabil riscurile în afaceri. Noi putem prelua riscurile companiei exportatoare, dar și ale băncii finanțatoare.
Capital: Care este nivelul creditelor neperformante?
I.C.: Cred că EximBank stă destul de bine în comparație cu ce se întâmplă pe piață. Anul trecut, de exemplu, banca a fost mult sub media sistemului bancar și la provizioane, și la creditele clasificate pierdere. Îmbucurător este faptul că, pe fondul accelerării activității de creditare în ultimii ani, cred că suntem singura bancă din sistem care nu a încheiat anul 2011 cu cheltuieli cu provizioanele, ci cu venituri de aproximativ șase milioane de lei, lucru care reflectă o dezvoltare sănătoasă a portofoliului.
Capital: Cum vedeți dezvoltarea în viitor, în contextul economic fragil pentru 2012 și chiar 2013?
I.C.: Modelul de afaceri implementat în EximBank este solid şi eficient – profit de peste 455 de milioane lei în perioada 2008 – iunie 2012 – ceea ce ne permite să utilizăm potenţialul băncii şi pe viitor. În ceea ce privește sectorul bancar, nu poate fi ignorată tendința de concentrare care se manifestă pe mai multe piețe și, inevitabil, și pe cea financiar-bancară, cu restrângeri și reorganizări de operațiuni, cu centralizarea anumitor funcțiuni la băncile-mamă etc. Există multe opinii care susțin că pe piața românească vom asista la o restrângere a numărului de bănci, însă numai legile economiei vor decide mișcări cu impact major. Ceea ce mi se pare îmbucurător este faptul că băncile cu capital autohton au început să câștige cotă de piață. România are nevoie de bănci locale puternice, care să susțină dezvoltarea economică, iar piața oferă acum oportunități care, dacă sunt fructificate corespunzător, pot întări și mai mult prezența românească pe piața bancară.
