Americanii mai au o lună până la alegerile prezidențiale, în care se luptă democratul Barack Obama, actualul președinte, cu republicanul Mitt Romney. O luptă interesantă între Obama, un promotor al legii sănătății care să acopere toți cetățenii SUA, și Romney, unul dintre cei 1% americani, care beneficiază din plin de pe urma facilităților fiscale acordate de fostul șef de stat George W. Bush.
Foarte interesantă și posibil confuză comparație este alta: democrații americani sunt liberalii tabloului lor politic, în timp ce republicanii sunt conservatorii. Mai exact, „liberalii“ de democrați vor să majoreze anumite taxe și impozite, în timp ce conservatorii doresc un guvern cât mai redus și impozite cât mai mici. Un lucru cu care toți au fost de acord a fost salvarea băncilor „to big to fail“ și a companiilor foarte mari. Măsură care a avut puține rezultate pozitive, una dintre acestea fiind industria auto din Detroit.
Americanii au însă două probleme fundamentale: nivelul taxelor este la minimul ultimilor 50 de ani, iar datoria publică (de 16.000 de miliarde de dolari) la un maxim istoric. Iar acum patru ani, câteva zeci de milioane de persoane nu aveau asigurare medicală, implicit nu beneficiau de servicii de sănătate.
Economia SUA are nevoie de o majorare de taxe, crede Obama, cel puțin de eliminarea facilităților fiscale pentru cei bogați („job creators“), care permit acestora să plătească, procentual, mai puțin decât un angajat cu salariul mediu. Numai că de partea lui Mitt Romney luptă majoritatea corporațiilor, care nici nu vor să audă de modificarea actualelor taxe. Intenții mai liberale decât cele ale democraților, chiar dacă nu au cuvântul în titulatură. Vor reuși americanii „de rând“ să învingă corporațiile? Încă nu știm, dar vom afla în curând. Lupta este, oricum, foarte strânsă.
Liberalii români nici măcar nu sunt împărțiți. Dimpotrivă, sunt peste tot și nicăieri. Avem, de o parte, un partid democrat-liberal care a majorat cota de TVA până la 24%, și o uniune social-liberală care se pregătește de majorarea mai multor taxe și impozite de anul viitor, cu o probabilitate ridicată de a elimina inclusiv cota unică în dauna uneia progresive (cota unică de 16% este una dintre puținele măsuri economice cu adevărat liberale luate în România în ultimii 22 de ani). Liberali, din ambele părți propovăduiesc austeritatea ca panaceu (european) pentru recesiune. Și ne întrebăm: cu excepția britanicilor, mai există liberali în lumea civilizată?