În programul de guvernare depus în mai la Parlament, Victor Ponta promitea, printre altele, că va crește substanțial gradul de absorbție a fondurilor europene până la finalul anului. La acea dată, România încasase efectiv 7,46% din fondurile structurale alocate de Bruxelles (deși fuseseră semnate contracte pentru 82% din cele aproape 20 de miliarde de euro disponibile). Cinci luni mai târziu, gradul de absorbție crescuse doar până la 9,70%, iar cel de contractare ajunsese la 86%.
Mai mult, Comisia Europeană a întrerupt, începând din iulie, orice plăți către România pentru a desfășura un audit privind managementul fondurilor UE. În funcție de rezultatele acestuia, finanțarea va fi continuată sau, dimpotrivă, suspendată. Având în vedere că bugetul pe 2012 a fost construit luând în calcul o rată de absorbție de minimum 20% la finalul anului, atât veniturile, cât și deficitul bugetar s-ar putea dovedi a fi departe de estimări.
Un prim efect al acestor necon­cordanțe este scăderea cu aproape șapte procente a investițiilor publice în perioada mai-august 2012, față de aceleași luni ale anului trecut. Printre victimele tăierii de fonduri se află proiecte de infrastructură importante, cum sunt centurile Capitalei ori Sucevei, autostrăzile A3 și A4 sau magistrala 5 a metroului bucureștean. Printre altele, cabinetul USL a utilizat banii astfel economisiți pentru creșterea cu 8% a salariilor bugetarilor începând din iunie.
Același program de guvernare promitea „îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor“. Cât de bine a reușit acest lucru se vede în cazul Hidroelectrica, gigantul energetic fiind declarat insolvent în iunie, pe motiv că în acest mod compania ar putea scăpa de contractele păguboase încheiate cu „băieții deștepți“. Mai mult, „Hidroelectrica va înregistra în acest an pierderi de 100 milioane euro, iar veniturile vor scădea cu aproximativ 200 de milioane de euro“, anunța recent Remus Borza, administratorul judiciar al companiei. Asta pentru că „producţia de electricitate în 2012 va fi, din cauza secetei, la un minim istoric – 12 TWh“.
TVR este un alt exemplu de restructurare cel puțin discutabilă. Cu datorii istorice de 160 de milioane de euro, televiziunea publică ar urma să renunțe la 872 din cei 3.400 de angajați, după ce a închis în vară două din cele cinci canale naționale (TVR Cultural și TVR Info). În urma protestelor salariaților, conducerea a decis să amâne procesul de restructurare până la o dată ce nu a fost comunicată încă (cel mai probabil, spun gurile rele, disponibilizările vor avea loc după alegerile din 9 decembrie, pntru a evita noi probleme de imagine pentru guvernanți).

Lista neîmplinirilor
Nu i-a ieșit USL-ului, până în prezent, nici continuarea cu succes a procesului de privatizare. Celebrul de acum eșec de la Oltchim va face, cel mai probabil, ca Puterea să sufle și-n iaurt când va veni vorba de alte potențiale vânzări de active (privatizarea CFR Marfă, de pildă, tocmai a fost trasă pe linie moartă după ce nu a primit aviz favorabil în CSAT).
În plus, nu se aude nimic, deși au trecut cinci luni de la începerea mandatului și, teoretic, mai sunt doar două până la încheierea lui, de alte puncte importante ale programului economic și social al USL: „auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă din punctul de vedere al necesităţii și oportunităţii“, „îmbunătăţirea Legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare“, ori „modificarea și operaționalizarea Legii parteneriatului public-privat“.
Au fost amânate și introducerea controlului fiscal unic (cel mult o dată la trei ani) pentru întreprinderile mici şi mijlocii, lansarea „programului de microindustrializare“ sau „regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare“ (procesul va avea loc abia în 2013, a dezvăluit recent premierul).
Nu au fost respectate, de asemenea, nici angajamentul de a depolitiza administrația publică (deși USL susținea că doar miniștrii și secretarii de stat vor fi numiți politic, în ultimele luni au fost schimbați din funcție pe criterii de apartenență la un partid sau altul mii de bugetari) sau cel de a manifesta „toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism“. Din contra, Guvernul și membrii săi au acționat fățiș pentru a influența deciziile în unele dosare de corupție.
Cât despre „repararea inechităților sociale“, trebuie spus că salariul mediu net a fost cu nouă lei mai mic în august decât în martie (în luna aprilie apar distorsiuni ca urmare a primelor de Paște), iar pensia medie a stagnat în aceeași perioadă. Între timp, din cauza inflației, românii au pierdut, în medie, 2,5% din puterea de cumpărare, la care se adaugă deprecierea cu 4%-5% a cursului de schimb al monedei naționale. Nu în ultimul rând, trebuie spus că numărul șomerilor era, la 31 august, cu 16.000 mai mare decât la 30 aprilie.

Câteva vești bune
Nu trebuie, desigur, să tragem concluzia că toate acțiunile Executivului au eșuat. Promisiunea de creștere a veniturilor bugetare, de exemplu, s-a materializat, cel puțin până în prezent: în mai-august 2012, statul a încasat din taxe și impozite 63,3 miliarde de lei, cu cinci miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2011.
De asemenea, există mai mulți indicatori economici care au ajuns (sau au rămas) pe plus în lunile în care la guvernare s-a aflat Uniunea Social Liberală. Din mai până în august, România a exportat mărfuri de 15 miliarde de euro, cu 0,9% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2011 (importurile crescând într-un ritm aproape identic, de la 18,5 miliarde de euro în mai-august 2011 la 18,7 miliarde anul acesta).
Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, la rândul ei, cu 4,3% comparativ cu mai-august 2011, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 5% în aceeași perioadă, timp în care volumul lucrărilor de construcții s-a majorat cu 3%. Totodată, a crescut, cu 1,3%, și numărul locuințelor noi pentru care s-au eliberat autorizații de construire în mai-august 2012 (față de perioada similară a anului precedent). Doar că, deloc singular, aceste rezultate pozitive par a fi mai degrabă urmarea lipsei de implicare a statului în economie decât a măsurilor benefice luate de guvernanți.