Autorităţile ţin cu tot dinadinsul să schimbe legislaţia în favoarea societăţilor membre PAID, ignorând interesul proprietarilor, care ar putea ajunge să plătească mai mult
Intrată în vigoare în decembrie 2010, Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva calamităţilor a generat rezultate peste aşteptări în privinţa gradului de cuprindere în asigurare a locuinţelor, fiind un catalizator chiar pentru poliţele facultative. La sfârşitul primului semestru din 2012, s-a ajuns ca aproape 60% din locuinţele din ţară să fie cuprinse în asigurare. Mai exact, peste 5 milioane de locuinţe, dintr-un total de 8,5 milioane, erau asigurate cu 111 milioane euro, adică la o primă medie de 22 euro.
Interesant este că mai puţin de 2% din aceste locuinţe (249.000) erau asigurate prin PAID, peste 98% din ele având poliţe facultative. Practic, de la vârful de circa 820.000 de poliţe active în august-septembrie 2011, PAID a pierdut teren încontinuu, fiind „căpuşat” chiar de membrii săi care au preferat să vândă poliţe facultative emise de ei, cu mult mai multe riscuri asigurate, nu doar cele de catastrofă, şi, culmea, la aceiaşi bani ca şi PAD (poliţa obligatorie împotriva dezastrelor).
Din cauza gradului tot mai mic de cuprindere (doar 205.000 poliţe active la începutul lui septembrie) şi presat de costurile cu reasigurarea ale PAID, membrii săi au intervenit pe lângă autorităţi să salveze ceea ce ei distruseseră, dar câştigaseră pe altă parte.
Discriminare în lanţ
Astfel, CSA a emis un ordin (Ordinul nr. 15), intrat în vigoare pe 1 septembrie, prin care impunea proprietarilor să aibă neapărat o poliţă obligatorie (PAD), poliţă care până atunci putea fi înlocuită de una facultativă. La doar o zi de la intrarea în vigoare a Ordinul nr. 15, unii asigurători au aplicat poliţelor facultative o franşiză de 20.000 euro pentru riscurile de catastrofă, aceste riscuri urmând a fi asigurate prin PAID.
Peste puţin timp, însă, pe 19 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea Ord. 15 al CSA. Adică, poliţele facultative pot ţine din nou locul celor obligatorii. Cu toate acestea, pentru a nu-şi zăpăci clienţii, patru asigurători – Allianz Ţiriac, Generali, Omniasig şi Groupama – au decis menţinerea franşizei pentru PAD.
Culmea e că asigurătorii care acum nu au franşiză pentru PAD la poliţele facultative nu au aplicat-o nici atunci când CSA îi obliga indirect în acest sens în cele trei săptămâni cât a fost în vigoare ordinul său.
Parlamentarii vin acum cu o altă iniţiativă halucinantă. De curând, o comisie din Camera Deputaţilor a decis aplicarea unui amendament la legislaţia în vigoare, prin care se spune că pot ţine locul poliţelor obligatorii (PAD) doar poliţele facultative emise de membrii PAID.
Cum se vede în tarife franşiza pentru PAD
Odată cu aplicarea franşizei de 20.000 euro pentru calamităţi, Groupama a scăzut uşor primele de asigurare la poliţele facultative, în vreme ce Omniasig şi Generali le-au menţinut, în principal. În cazul Omniasig, tarifele scădeau cu echivalentul a 20 euro doar dacă clientul declara că are poliţă PAD. Cei de la Generali spun că au operat scăderi de tarife doar la poliţele locuinţelor din anumite zone. Cei de la Allianz Ţiriac sunt singurii care au scăzut automat primele poliţelor facultative cu 20 euro sau 90 lei.
Interesant e cum s-ar fi văzut în tarifele poliţelor facultative de la Astra, EuroIns, Platinum sau Carpatica aplicarea unei franşize de 20.000 euro pentru catastrofe naturale. Pentru că multe poliţe facultative (cu toate riscurile incluse) vândute de aceşti asigurători au avut o primă de 20 euro sau chiar mai puţin, pentru o sumă asigurată de 20.000 euro, iar o poliţă PAD costa 20 euro. Ar fi vândut poliţa facultativă pe nimic?
60% din locuinţele din România au ajuns să fie cuprinse în asigurare, dintre care doar 2% cu o poliţă obligatorie
