În lipsa unei forțe mari de negociere în relația cu furnizorii, micii retaileri nu pot juca pe cartea prețurilor mici, asemenea hipermarketurilor. În schimb, cei mici mizează pe o relație mai personală cu clientul și pe furnizarea unei game de produse mult mai extinse (în funcție de specializarea fiecăruia) decât pot oferi retaileri precum Carrefour, Cora, Metro sau Mega Image.
”Numai oferind ceva ce nu se găsește oriunde îți poți forma o clientelă”, comentează Bogdan Belciu, partener la PwC
Pe scurt, micii retaileri vând produse/ servicii cu o valoare adăugată mai mare, motiv pentru care își permit și adaosuri comerciale mai mari. Cu alte cuvinte, ceea ce nu se poate obține prin volume mari este compensat prin marje mai bune. În condițiile în care vânzările sunt relativ reduse în retailul de nișă, să fie marjele de profit principala atracție pentru investitori?
Paradoxal, chiar dacă marjele comerciale sunt mai mari decât în cazul hipermarketurilor, rata profitabilității nu este cu mult superioară. În cazul retailului mare, marjele de profit net gravitează în jurul a 5-10%. Pentru comercianții de nișă, marja poate fi dublă, însă este raportată la venituri incomparabil mai mici.
“Profitabilitatea poate fi mai mare în cazul jucătorilor specializați, dacă găsești nișa potrivită, dacă te diferențiezi și aduci valoare adăugată“, precizează Belciu. În opinia lui, dezvoltarea unei mici rețele de nișă  rămâne una din puținele posibilități de a mai pătrunde pe piața retailului.
Concret, fac retail de nişă magazine specializate, precum Comtesse du Barry (vinuri şi delicatese franţuzeşti), Magazinul de Mirodenii, Beautik (parfumuri și cosmetice de nișă), La Baciu (magazin de mezeluri tradiționale), Fox Foods (produse de cofetărie fără zahăr) sau magazinele “pentru grași și grăsuți”.
Nișele rămân o oportunitate bună, pentru că numărul posibilităților pentru investiții este aproape nelimitat. Standardizarea produselor din marile magazine este un atu pentru cei mici”, mai spune consultantul PwC. Succesul lor depinde în mod vital de un alt factor: creșterea gradului de sofisticare a consumatorilor și, de la sine înțeles, creșterea puterii de cumpărare.
Piaţa românească de retail – estimată la 16 miliarde de euro – râmâne no.1 în topul creşterilor aşteptate pentru perioada 2010-2020, arată un studiu al Oxford Economics.