Pentru a doua oară în ultimii doi ani, studiul KPMG constată că media globală a cotelor maxime de impozit pe venitul personal sunt în creștere cu 0,3%. Avantajate încă de cota unică, veniturile românilor sunt dezechilibrate însă de cota mare a contribuților la asigurările sociale. Ea devine mult mai împovărătoare în cazul angajaților cu venituri mici.
Cotele de impozit pe venit, care au avut o poziție staționară în 2011, revin în prezent la același trend ascendent din 2010, înregistrându-se o creștere de 0,3% în media globală a cotelor maxime de impozit pe venit. Studiul Individual Income Tax and Social Security Rate Survey, realizat anual de departamentul International Executive Services (IES) din cadrul KPMG, evidențiază că este doar a treia oară când se observă o creștere a cotelor de impozit pe venit în ultimii 10 ani de când se efectuează studiul KPMG.
„În mare parte, aceasta creștere a cotelor de impozit pe venitul personal este o consecință a lipsei măsurilor de redresare economică și a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la creșterea nivelului datoriilor publice”, se arată în studiu. ”Multe state au considerat necesar să crească cotele maxime de impozit pe venit, adoptând una din următoarele două abordări: fie aplicarea unor noi cote de impozit pentru veniturile foarte mari, fie introducerea unor impozite temporare pentru situații urgente de deficit bugetar”. Cele mai relevante exemple în acest sens, evidențiate în studiu, pot fi observate în recentele reforme introduse în Franța și Spania.
Reformele aplicate în Franța s-au concretizat prin introducerea a două noi cote de impozit pe venit pentru persoanele cu venituri foarte mari, ceea ce a condus la creșterea cotelor maxime de la 41% la 45%. Aceste creșteri sunt în general considerate ca o „contribuție excepțională” care afectează persoanele cu venituri anuale ce depășesc 250.000 de Euro.
”S-ar putea să aibă loc majorări suplimentare, în condițiile în care președintele François Hollande preconizează introducerea unei cote de impozit de 75% pentru contribuabilii cu venituri de peste 1.000.000 de Euro”, mai arată studiul.
Începând din ianuarie 2012, Spania a introdus „impozitul complementar”, destinat a contribui la ameliorarea deficitului public al țării. Impozitul se aplică tuturor contribuabililor, fiind cuprins între 0,75% și 7%, în funcție de venitul fiecărei persoane. Concret, aceasta înseamnă că impozitul pe venit pentru persoanele cu un venit de peste 300.000 Euro a crescut de la 45% la 52%.
Europa de Est merge pe cota unică. Doar Ucraina și Polonia aplică impozitarea progresivă
Cota medie în Europa de Est (16.7%) reprezintă mai puțin de jumătate din cea a altor sub-regiuni europene, în mare parte datorită prevalenței cotelor unice reduse de impozit. Polonia și Ucraina sunt singurele două state est-europene dintre cele analizate care au menținut sistemul de impozitare progresivă.
După cum comentează Mădălina Racovițan, Partener în Departamentul Tax din cadrul KPMG în Romania și Coordonator pentru International Executive Services:
„România și-a menținut cota unică de impozitare relativ scăzută de 16%, ceea ce înseamnă că sarcina fiscală pentru contribuabilii cu venituri mari este mai redusă decât în majoritatea țărilor din Europa Occidentală. Deși recent, în cadrul dezbaterilor cu privire la cota unică de impozitare, au fost politicieni care au pledat pentru o revenire la sistemul de impozitare progresivă, până în prezent nu s-a formulat nicio propunere de majorare semnificativă a impozitului pe venituri mari, similară cu cea propusă în Franța.”
Pentru persoanele cu venituri de peste 100.000 de euro pe an, România este paradis fiscal
Racovițan continuă: „Studiul KPMG arată, de asemenea, că pentru persoanele cu un venit anual brut de 100.000 sau 300.000 de dolari, România continuă să fie relativ competitivă din punct de vedere al impozitului pe venit, în combinație cu contribuțiile la asigurări sociale datorate de angajați. Cu toate acestea, o imagine poate mai realistă a costului forței de muncă în România se poate obține luând în considerare și contribuțiile angajatorului la asigurările sociale, iar la acest capitol România are o performanță mai scăzută. Având în vedere beneficiile limitate care decurg din sistemul de asigurări sociale din Romania comparativ cu alte state din Europa, cotele ridicate reprezintă un motiv în plus de îngrijorare, și acestea ar putea acționa ca un factor descurajator pentru companiile românești care angajează manageri de top, a căror experiență ar putea intensifica creșterea economică. O alta problemă cu care se confruntă România este faptul că persoanele cu venituri mici și medii sunt supuse unui impozit și contribuții la asigurări sociale disproporționate, deoarece aceste contribuții sunt plătite pe întregul venit, în timp ce în statele dezvoltate există un prag de venit minim sub care nu se mai datorează nici impozit nici contribuții.”
Raportul Individual Income Tax and Social Security Rate Survey al KPMG este un studiu transfrontalier cu privire la cotele de impozit pe venit și de contribuții la asigurări sociale, care include date pentru anii 2003-2012. Raportul acoperă 114 state, concentrându-se asupra nivelului maxim de impozit datorat administrațiilor centrale de stat.