Raportul subliniază faptul că există diferențe majore în ceea ce privește sprijinul acordat studenților: sprijinul este substanțial în Germania, țările nordice și Regatul Unit, în timp ce acesta este limitat în cazul studenților din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia și Lituania.
Există, de asemenea, diferențe semnificative cu privire la studenții care au dreptul la sprijin: subvențiile pot fi distribuite în funcție de necesități sau pot fi puse la dispoziția tuturor. În aproximativ jumătate dintre țări, alocațiile familiale și avantajele fiscale acordate părinților studenților constituie un element semnificativ al pachetului global de sprijin pentru studenți.
Sprijinul pentru studenți îmbracă diferite forme și urmărește satisfacerea unor necesități diferite în funcție de țară. Cu toate acestea, cele mai întâlnite forme de sprijin sunt bursele și împrumuturile, care uneori sunt acordate simultan (în cazul în care studentului i se acordă împrumuturi și burse) și uneori separat (studentului i se acordă fie un împrumut, fie o bursă).
Toate țările, cu excepția Islandei și Turciei, acordă unele tipuri de burse cel puțin unei anumite părți a populației studențești. În Turcia se aplică reduceri de taxe pentru o parte a studenților, dar nu se acordă burse.
În alte țări, probabilitatea acordării unei burse există într-un număr mare de situații. În Danemarca, Cipru și Malta, toți studenții primesc burse. În Finlanda, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord) majoritatea studenților beneficiază de burse.
În marea majoritate a țărilor [Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Regatul Unit (Scoția), Slovacia, Spania], doar un număr redus de studenți beneficiază de burse. Procentajul variază între 1% din populația studențească, în Grecia, și aproximativ 40% în Ungaria.
Deși, în mod teoretic, în toate țările poate fi posibilă obținerea de împrumuturi de către studenți, acestea sunt considerate ca fiind o caracteristică de bază a sistemelor de sprijin pentru studenți dacă mai mult de 5% din populația studențească contractează un astfel de împrumut. Acest lucru este valabil în 16 țări: Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit (în toate părțile), Islanda, Norvegia și Turcia.
Sistemele de sprijin pentru studenți pot considera studentul ca o persoană izolată sau ca un membru al unei familii care are nevoie de sprijin. În țările nordice, în special, studentul este considerat ca o persoană izolată, sprijinul fiind acordat direct persoanei în cauză. Cu toate acestea, în multe alte țări, sprijinul poate depinde de circumstanțele familiale de ansamblu, iar unele forme de sprijin pot fi canalizate către alți membri ai familiei, mai degrabă decât către student.
Alocațiile familiale și avantajele fiscale joacă un rol cheie în cadrul sprijinului pentru studenți într-o serie de țări, mai precis în Belgia, Republica Cehă, Germania, Estonia (exclusiv avantaje fiscale), Grecia, Franța, Irlanda (exclusiv avantaje fiscale), Italia (exclusiv avantaje fiscale), Letonia (exclusiv avantaje fiscale), Lituania, Malta (exclusiv avantaje fiscale), Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia (exclusiv avantaje fiscale), Slovacia și Liechtenstein (exclusiv avantaje fiscale).
Raportul este elaborat la solicitarea Comisiei de către rețeaua Eurydice, care cuprinde 38 de unități naționale situate în cele 34 de țări participante la Programul de învățare pe tot parcursul vieții (statele membre ale UE, Croația, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveția și Turcia).
